
O creștere alarmantă a numărului de cazuri de meningită în Marea Britanie, care a dus la două decese și zeci de îmbolnăviri, a ridicat întrebări cu privire la nivelul de pregătire al Europei pentru un posibil focar mai extins.
În urma analizei efectuate de POLITICO, rezultă că eforturile autorităților de a controla situația au scos în evidență variatele abordări ale statelor europene în ceea ce privește asigurarea accesului la vaccinuri, inclusiv în cazul României.
27 de cazuri de boală meningococică invazivă au fost semnalate în perioada 13-18 martie în partea sud-estică a Angliei, informează Agenția de Securitate Sanitară din Regatul Unit.
Dintre acestea, 9 au fost confirmate ca fiind provocate de bacteria Neisseria meningitidis de grup B.
10 persoane care au contractat meningita au vizitat un club de noapte în Canterbury în perioada 5-7 martie. Majoritatea celor infectați sunt fie studenți la Universitatea din Kent, fie elevi în ultimul an la școli din zonă. Cazurile au înregistrat o evoluție rapidă și gravă, numărul de îmbolnăviri diagnosticate fiind în creștere. Două decese au fost raportate în rândul tinerilor: un tânăr de 18 ani și unul de 21 de ani.
„un focar fără precedent”
, așa a calificat situația Wes Streeting, Ministrul Sănătății din Marea Britanie.
În urma unui semnal de alarmă, Franța a înregistrat și ea un caz similar, persoana afectată fiind spitalizată după ce a interacționat recent cu mediul universitar din Canterbury.
Starea pacientului este stabilă, iar persoanele aflate în contact apropiat cu acesta au fost informate și supuse unui tratament preventiv.
Măsurile de combatere a focarului de meningită din Marea Britanie sunt în prezent implementate de către autoritățile britanice, care se străduie să limiteze răspândirea acestuia. Într-un efort de a stopa focarul, eforturile se concentrează pe oprire lui.
În urma focarului de meningită, autoritățile sanitare au înființat patru centre de tratament în zona orașului Canterbury, cu scopul de a oferi antibiotic preventive studenților și tuturor persoanelor care au participat la evenimente în club.
Trish Mannes, un oficial al Agenției de Securitate Sanitară, a făcut cunoscut faptul că medicilor de familie din regiune li s-a recomandat să acorde tratament preventiv tuturor persoanelor care au intrat în contact cu mediul respectiv.
„Aceasta este principala intervenție care va ajuta la protejarea oamenilor și la oprirea răspândirii focarului”
, a afirmat ea.
Ca măsură de precauție suplimentară, un număr însemnat de studenți, 5.000 la număr, sunt informați în legătură cu posibilitatea de a primi vaccinul împotriva meningitei de tip B. Unitățile medicale și instituțiile de învățământ din regiune au fost instruite în legătură cu modalitățile de identificare a simptomelor, de prevenire a infecției, precum și de răspuns în situațiile în care există suspiciuni.
În Europa, numărul de cazuri crește alarmant. În prezent, situația pare să se agraveze.
2023 a înregistrat un număr semnificativ de cazuri de boală meningococică invazivă în Uniunea Europeană, plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Creșterea numărului de cazuri a fost observată începând cu 2021. În acel an și până în prezent, s-a remarcat o tendință de creștere a numărului de cazuri. Anul trecut, au fost confirmate 1.895 de cazuri și s-au înregistrat în jur de 200 de decese. Această situație a dus la o creștere a îngrijorării la nivel european, unde recent a izbucnit un focar în Marea Britanie.
Grupul B este responsabil pentru majoritatea cazurilor, fiind implicat în 57% dintre situațiile cunoscute, afectând în special toate categoriile de vârstă sub 65 de ani.
Distribuția geografică arată că Franța, Germania și Spania sunt țările cu cele mai multe cazuri înregistrate, cumulând peste jumătate din total.
În același timp, Belgia, Țările de Jos și Lituania se remarcă prin ratele ridicate de raportare a cazurilor.
Al doilea cel mai frecvent tip de infecție este reprezentat de grupul Y, care reprezintă 20% din cazuri, afectând în special persoanele cu vârsta peste 65 de ani. În același timp, grupul W este responsabil pentru aproximativ 15% din totalul cazurilor înregistrate.
Un număr semnificativ de tineri reprezintă purtători ai bacteriei, aproximativ 20%, fără să manifeste simptome. Atunci când sistemul imunitar este compromis și bacteria pătrunde în sânge, boala se manifestă.
Meningita și sepsisul pot surveni în urma unor simptome precum febră ridicată, dureri cefalice, episoade de vomă și somnolență acută. În situații critice, aceste simptome se pot transforma în forme severe de meningită ori sepsis. Mortalitatea se estimează la circa 10%, iar cei care supraviețuiesc pot suferi dizabilități de durată, printre care amputații și leziuni ale creierului.
Țara noastră se numără printre statele care nu au inclus vaccinul împotriva meningitei în programul național de imunizare. România face parte din lista țărilor europene care nu au acest vaccin în schema de vaccinare națională. Preocuparea pentru sănătate publică crește odată cu apariția focarelor de meningită în Marea Britanie. În acest context, se ridică întrebări legate de protecția oferită de programele de vaccinare din diferite țări europene.
GlaxoSmithKline a creat un vaccin împotriva meningitei B, cunoscut sub numele de MenB Bexsero, care a primit aprobarea pentru utilizare în Europa, inclusiv în Regatul Unit, în 2013.
Doi ani mai târziu, în 2015, a devenit parte a programului de vaccinare de rutină pentru sugari în Regatul Unit.
Deși infecțiile pot afecta și adolescenții, strategia de vaccinare din Regatul Unit nu a inclus copiii mai mari de la momentul introducerii sale.
Deși există un interes crescut pentru protecția împotriva acestei boli, se remarcă o disparitate semnificativă între țările europene în ceea ce privește accesul la vaccinul împotriva meningitei meningococice de meningita meningococică de tip B fiind o problemă de sănătate publică ce necesită abordări diferite.
Politicile de sănătate publică și analizele economice privind eficiența și rentabilitatea acestui vaccin stau la baza deciziilor naționale privind includerea acestuia în programele de imunizare.
În Europa, 12 țări au inclus vaccinul împotriva meningitei în programele de imunizare pentru nou-născuți, oferindu-l gratuit: Republica Cehă, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia și Spania. Imunitatea slab dezvoltată îi face pe sugari extrem de vulnerabili.
În timp ce unele țări au optat pentru o strategie mai restrictivă, Croația și Polonia administrează vaccinul doar copiilor și adulților cu imunitate scăzută. Pe de altă parte, Austria sugerează vaccinarea sugarilor, însă nu suportă financiar această măsură din resursele statului.
În timp ce unele țări europene au inclus vaccinul în programele lor de sănătate publică, 12 state nu au această protecție în schemele naționale, printre care se numără și România.
Acestea sunt: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos, Slovacia, Slovenia, Suedia și România.
În total, aceste 12 țări nu oferă deloc vaccinul MenB în programele lor naționale de sănătate.
Printre ele se află și țări europene precum Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos, Slovacia, Slovenia și Suedia.
România oferă gratuit vaccinuri precum cel pneumococic și vaccinul Hib (Haemophilus influenzae tip b) care protejează împotriva altor bacterii ce pot provoca meningită și sunt administrate în primii ani de viață.
Motivul lipsei acestui vaccin din programele publice de sănătate rămâne neclar. România se numără printre țările în care acest vaccin nu este inclus în schema națională de vaccinare. Această situație ridică întrebări legate de protecția populației, în special în contextul expunerii la meningită. Pentru a înțelege mai bine această problemă, este necesar să se examineze deciziile luate de către autoritățile sanitare în ceea ce privește includerea acestui vaccin în programele de sănătate publică.
În ceea ce privește includerea unui vaccin în schemele naționale, deciziile sunt luate individual de fiecare țară, pe baza recomandărilor formulate de comitete independente de imunizare.
Beate Kampmann, profesor de boli infecțioase pediatrice și imunologie, afirmă că deciziile privind includerea unor vaccinuri în schemele naționale de imunizare sunt influențate de considerente epidemiologice naționale, care se bazează pe date de supraveghere, precum și de eficiența costurilor.
Experții atrag atenția că meningita de tip B constituie o afecțiune destul de puțin frecventă, iar tratamentul preventiv prin vaccinare este costisitor și presupune administrarea mai multor doze. Din această cauză, numeroase țări optează pentru a asigura accesul la acest vaccin doar pentru categoriile cu risc sporit sau decid să nu îl prevadă în cadrul programelor naționale de sănătate publică.
Urgenta situatiei a fost subliniata de catre Brendan Wren, un profesor distins la London School of Hygiene & Tropical Medicine, care a afirmat:
„Deși este administrat copiilor mici, care sunt cei mai vulnerabili, nu este disponibil gratuit pentru întreaga populație”
.
Aceasta situatie a dus la variabilitati semnificative in ceea ce priveste programele de vaccinare in diferite tari europene.
În cazul unei posibile extinderi a bolii meningitei în spațiul european, Comisia Europeană ar putea fi nevoită să intervină pentru a coordona răspunsul statelor membre. Preocupările legate de sănătate publică au crescut după ce Marea Britanie a raportat recent un focar de meningită. România se numără printre țările în care acest vaccin nu este inclus în schema națională de vaccinare. În prezent, nu este clar cum va reacționa Uniunea Europeană în cazul în care situația se va agrava.
Comunitatea Europeană dispune de o posibilitate de procurare comună de vaccinuri pentru mai multe state membre, prin Autoritatea pentru Pregătirea și Răspunsul la Urgențe Sanitare (HERA), care are capacitatea de a purta negocieri directe cu fabricanții de vaccinuri. În anumite situații, statele membre ar putea lua în considerare o astfel de abordare pentru anumite tipuri de vaccinuri, precum Bexsero, în cazul în care există suficient interes din partea lor.
Țările de Jos au deja o poziție favorabilă față de o posibilă colaborare, după ce au trecut printr-o experiență comună de procurare a vaccinurilor în perioada pandemiei de COVID-19.
Experiența a fost una pozitivă și a avut ca rezultat implicarea UE în achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19.
„Țările de Jos au avut o experiență pozitivă cu rolul UE în achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19 și sunt deschise să discute un rol al Uniunii Europene în alte proceduri comune de achiziție”
,
a informat ministerul sănătății olandez în legătură cu această problemă.
În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, acest vaccin poate fi procurat în mod privat.
Limitările de stoc însă, au dus la o cerere crescută în farmaciile din Regatul Unit, unde pacienții din ce în ce mai îngrijorați au inundat farmaciile cu solicitări.
Potrivit specialiștilor, probabilitatea ca focarul de meningită din Marea Britanie să se propage rapid în alte țări europene este extrem de scăzută. Infecția meningococică, o bacterie care provoacă meningită, se transmite în urma unui contact prelungit și foarte apropiat cu o persoană infectată, prin intermediul unor picături respiratorii grele, spre deosebire de virusurile gripei, rujeolei sau SARS-CoV-2, care au o capacitate de răspândire mult mai mare.
Bharat Pankhania, lector clinic la Universitatea din Exeter, subliniază că transmiterea necesită un contact prelungit și strâns cu o persoană infectată, de exemplu un partener sau un membru al familiei.
„Este nevoie de contact apropiat și prelungit cu o persoană infectată, cum ar fi un membru al familiei sau un partener”
Potrivit evaluării Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, riscul de îmbolnăvire pentru populația generală din Europa, ca urmare a focarului de meningită înregistrat în Marea Britanie, a fost considerat „foarte scăzut” de către ECDC, într-un raport transmis în cursul serii de miercuri.
Meningita cauzată de Neisseria meningitidis se manifestă, de obicei, în grupuri restrânse în jurul unor cazuri izolate sau în zone cu o concentrare mare de persoane. Deși există posibilitatea apariției unor cazuri secundare în rândul persoanelor aflate în contact apropiat, această boală nu se propagă la nivelul comunității în același mod în care o fac, spre exemplu, virusurile respiratorii.
COMENTARII / 0