Motivul pentru care cercetătorii britanici vor cultiva organe umane în miniatură. „Un șoarece nu ne poate spune ce funcționează”

Organe umane în miniatură și diverse țesuturi vor fi produse din celulele pacienților britanici, în cadrul unei inițiative concepute pentru a optimiza testarea medicamentelor și...

Organe umane în miniatură și diverse țesuturi vor fi produse din celulele pacienților britanici, în cadrul unei inițiative concepute pentru a optimiza testarea medicamentelor și a diminua numărul de animale implicate în procesele farmaceutice, anunță The Guardian.

Cercetătorii intenționează să exploateze țesut uman cultivat pentru a determina variațiile bolilor între pacienți, facilitând astfel identificarea celor mai adecvate terapii pentru fiecare individ, în funcție de patologia specifică care provoacă afecțiunea respectivă.

Acest proiect semnalează un pas decisiv în depășirea metodei convenționale de a folosi animalelor ca modele pentru boli umane, preferând experimente pe care cercetătorii le consideră mai exacte și mai fiabile, construite direct pe țesuturi umane.

Citește șiUcigașul tăcut din sângele românilor:150.000 de oameni mor anual din cauze cardiovasculare. „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”

„Acest lucru va avea un impact major asupra numărului de animale utilizate și asupra modului în care vom dezvolta noi medicamente în viitor”, a declarat Matthias Zilbauer, profesor clinic de gastroenterologie pediatrică la Institutul de Celule Stem din Cambridge, citat de The Guardian.

El a subliniat că nu afirmăm că nu vor fi utilizate animale în viitorul apropiat sau previzibil, deoarece încă există anumite aspecte ce nu pot fi evaluate în aceste noi modele, însă reducerea este foarte reală.

„Nu spunem că nu se vor mai folosi deloc animale în viitorul apropiat sau previzibil, deoarece există încă anumite aspecte care nu pot fi testate în aceste noi modele, dar reducerea este foarte reală”.

O tehnică implementată acum peste zece ani.

În peste zece ani, cercetătorii au cultivat grupuri reduse de țesuturi umane, denumite organoide. Experimentele arată că aceste bucăți, de dimensiuni sub un milimetru, reușesc să imite trăsăturile fundamentale ale organelor și țesuturilor de dimensiune normală, inclusiv modul în care acestea se modifică în prezența bolilor și răspund la tratamente medicamentoase.

Dispunând de organoide obținute din țesuturi umane afectate de boală, cercetătorii pot examina dacă noile tratamente revin modificările patologice la toți pacienții sau doar la o parte și pot detecta rapid, încă din primele etape ale procesului, medicamentele care nu funcționează.

În trecut, peste 90% dintre medicamentele care au trecut testele pe animale se dovedesc a fi ineficiente în studiile clinice la om, ceea ce ridică întrebări privind utilitatea acestor experimente. Autoritățile de reglementare din domeniul medicamentelor din USA și Europa încurajează acum utilizarea altor abordări, dacă acestea sunt disponibile.

„Multe boli umane fie nu apar la animale, fie se manifestă într-un mod diferit, deoarece animalele nu sunt oameni”, a spus Zilbauer. „Vrem teste și modele care să ne spună ce tratamente funcționează și la ce pacienți, iar un șoarece nu ne poate spune asta”, a spus el.

Un proiect în desfășurare la Cambridge.

Cambridge va fi sediul unui nou proiect, susținut cu 20 de milioane de lire sterline de la Consiliul de Cercetare Medicală. Echipa de cercetători va lucra alături de experți din multiple discipline pentru a dezvolta o colecție de organoide standardizate și validate.

Ele vor fi puse la dispoziție mediului academic și industriei farmaceutice, în scopul de a sprijini introducerea unor noi medicamente în practica clinică.

Această inițiativă se înscrie în cadrul unui program conceput de guvernul condus de Keir Starmer pentru a spori viteza de diminuare a utilizării animalelor în experimente.

2,54 milioane de intervenții de testare a animalelor au fost înregistrate în Marea Britanie anul precedent, indicând o scădere de 3,8% față de 2024. Mai mult de 90% din aceste proceduri au implicat șoareci, șobolani, pești și păsări, în timp ce doar 1% au utilizat specii protejate, precum pisici, câini, cai și maimuțe.

În timp ce cercetătorii intenționează să producă o serie vastă de organoide, de la grupuri de țesut cardiac pulsant până la celule cerebrale cu activitate electrică, grupul condus de Zilbauer pornește cu organoide dedicate afecțiunilor inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulcerativă și boala Crohn.

Alții se vor concentra pe cultivarea tumorilor pentru a îmbunătăți tratamentele împotriva cancerului și pe organoide cerebrale pentru a înțelege afecțiunile neurologice.

COMENTARII / 0