Articulația gleznei suportă greutatea întregului corp și este esențială pentru mers, însă poate fi afectată de uzura cartilajului care căptușește oasele acesteia, și anume tibia, talusul și fibula. Această degenerare duce la artroză, o afcțiune care poate avea un impact semnificativ asupra mobilității și calității vieții.
„În funcție de stadiul de deteriorare a articulației, protezarea gleznei poate fi o soluție eficientă, iar cu sprijinul unui pacient motivat care dorește să-și recapete mobilitatea și să se elibereze de durere, artroplastia poate fi cea mai bună opțiune.”
, a declarat Andrei Constantinescu, medic ortoped-traumatolog în rețeaua MedLife, specializat în chirurgia gleznei și a piciorului.
Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic
În ce mod se dezvoltă artroza gleznei?
Artroza gleznei este o consecință posibilă a unor traumatisme, cum ar fi fracturi sau entorse grave, precum și a unor condiții medicale, inclusiv reumatismul și alte tulburări inflamatorii. În plus, o predispoziție ereditară care afectează calitatea cartilajului poate constitui un factor de risc.
Dr. Constantinescu a explicat că artroza gleznei constituie o afcțiune degenerativă, caracterizată printr-o progresie inevitabilă către agravare, fără nicio posibilitate de ameliorare. Datorită faptului că 4,4 centimetri pătrați reprezintă suprafața pe care se distribuie întreaga greutate a corpului, cartilajul gleznei fiind foarte subțire, această articulație este predispusă la o artroză care se dezvoltă mai rapid decât în cazul genunchiului.
În aproximativ 80% din situaţii, cauza principală o reprezintă traumatismele. Fie că vorbim de fracturi tratate chirurgical sau non-chirurgical, fie că vorbim de entorse de gleznă mai severe, entorse repetate sau leziune de cartilaj, în timp, toate acestea duc la degenerare articulaţiei
, a adăugat dr. Constantinescu.
Glezna suportă o încărcătură similară cu cea a genunchiului, însă pe o arie considerabil mai restrânsă. Din acest motiv, ea constituie o regiune extrem de sensibilă.
Funcția de susținere a greutății corporale de către gleznă este supusă unei presiuni considerabile, de până la 5 ori greutatea corpului în timpul mersului și între 9 și 12 ori în timpul alergării. Această articulație relativ mică suportă o încărcătură fantastic de mare. Ca urmare, fracturile gleznei pot duce rapid la artroză, uneori în doar 6 luni – 1 an. Simptomele includ dureri la mers și, uneori, chiar și în repaus, care se agravează în timp. Inițial, durerea este moderată, dar se înrăutățește odată cu activitatea fizică prelungită. Pe măsură ce starea progresează, durerea devine mai intensă și este însoțită de pierderea mobilității articulației. Toate tendoanele, inclusiv tendonul achilean, se contractă.
Un aspect esențial pe care pacienții trebuie să îl înțeleagă este că dispariția durerii nu echivalează cu vindecarea artrozei
, avertizează medicul ortoped.
În situațiile în care protezarea gleznei devine o necesitate, pacienții pot beneficia de soluții eficiente de recuperare. Intervenția chirurgicală poate juca un rol crucial în restabilirea mobilității. Potrivit unui medic,
„9 din 10 pacienți încep să calce pe picior încă din prima zi după operație”
. Această statistică evidențiază eficiența protezării gleznei în procesul de recuperare.
Conform declarațiilor medicului, intervenția de protezare este recomandată pacienților cu artroze severe și/sau deformări majore, pentru care abordările terapeutice tradiționale nu au oferit rezultate durabile.
Abordarea terapeutică pentru artroza de gleznă implică, în primul rând, kinetoterapia pentru păstrarea mobilității articulației în limite maxime, completată de fizioterapie, care are rolul de a gestiona durerea și inflamația. În plus față de acestea, se pot efectua
infiltrații cu diverse substanțe
, cum ar fi acid hialuronic și/sau PRP. Specialistul subliniază că, deși infiltrațiile au rezultate bune la nivelul genunchiului, eficacitatea lor la gleznă nu este la fel de durabilă. Pacienții care suferă de artroză atât la genunchi, cât și la gleznă remarcă adesea diferențele dintre cele două articulații, care au anatomie și biomecanică unice, potrivit specialistului.
Există anumite situații în care intervenția chirurgicală de înlocuire a articulației gleznei nu este recomandată.
În anumite situații, această procedură chirurgicală poate să nu fie recomandată pentru toți pacienții, decizia de a opta pentru protezare fiind luată de la caz la caz. Contraindicația relativă joacă un rol important în procesul decizional. Există situații în care
decizia protezării variază
, fiind necesare evaluări individuale.
Pacienții cu anumite condiții medicale, precum pareza sau paralizia membrelor inferioare și capitalul osos scăzut, nu sunt întotdeauna candidați pentru această procedură medicală. Deciziile privind eligibilitatea sunt luate de la caz la caz.
De asemenea, există situații în care protezarea nu este recomandată, cum ar fi în cazul unei necroze extinse a talusului, deoarece acest lucru ar împiedica integrarea protezei și ar putea duce la o nouă intervenție chirurgicală.
Nu sunt mereu eligibili pentru această procedură, decizie ce variază de la caz la caz, de la pacient la pacient.
Alte situații în care protezarea nu este indicată includ sechelele neurologice după un AVC, care pot afecta funcționarea normală a musculaturii gleznei și a piciorului.
În ciuda obstacolelor, există o rază de speranță pentru pacienții cu probleme la glezne. Artroplastia gleznei se dovedește a fi o soluție viabilă pentru anumite categorii de pacienți, după ce anumite impedimente sunt înlăturate. De pildă, pacienții cu obezitate pot deveni candidați pentru intervenție chirurgicală după ce reuşesc să slăbească. Pentru pacienții cu diabet, este esențial ca boala să fie strict controlată și ca rezultatele analizelor să se încadreze în parametri normali, așa cum a subliniat chirurgul.
Funcționalitatea gleznei poate fi restabilită prin intermediul unei proteze, oferind pacientului o nouă mobilitate. Acest dispozitiv medical are un impact pozitiv asupra capacității de mișcare a persoanelor care suferă de probleme la gleznă.
Intervenția chirurgicală de înlocuire a articulației gleznei cu un implant are drept scop principal eliminarea durerii și restabilirea mobilității gleznei și a piciorului.
„Proteza de gleznă pe care o folosesc cel mai des este cea făcută dintr-un metal special numit tantalum, metal trabecular. Este un material folosit şi în aeronautică spațială, fiind un metal foarte rezistent care imită structura naturală a osului, precum şi porozitatea acestuia.”
Avantajul acestei proteze rezidă în capacitatea sa de a se integra rapid în os.
La 98% dintre pacienți, intervenția chirurgicală duce la dispariția durerilor, iar deși mobilitatea gleznei nu va fi similară cu cea a unei glezne sănătoase, pacienții vor observa o îmbunătățire considerabilă și vor putea merge din nou.
Durata de viață a protezei de gleznă este de aproximativ 15 ani.
Dr. Andrei Constantinescu subliniază că rezultatele sunt considerabil mai bune atunci când pacienții solicită asistență medicală în fazele preliminare ale artrozei. Abordarea terapeutică devine astfel mai puțin complicată. Însă, atunci când tratamentul este amânat ani de zile, situația se înrăutățește considerabil. Din fericire, există soluții medicale viabile pentru situații complexe.
Am avut inclusiv cazuri în care am operat ambele glezne în cadrul aceleiași intervenții. Au fost pacienți hotărâți să își recâștige mobilitatea și să se bucure de o viață activă pentru cât mai mult timp
, a declarat dr. Andrei Constantinescu.
În urma intervenției de artroplastie a gleznei, 9 din 10 pacienți sunt capabili să suporte greutatea corpului pe picior încă din ziua următoare operației.
„9 din 10 pacienți încep să calce pe picior încă din prima zi după operație”
, afirmă medicul.
Procesul de refacere după intervenție chirurgicală nu se încheie odată cu părăsirea sălii de operație. Recuperarea este un proces gradual, a cărui eficacitate este direct proporțională cu efortul depus de pacient în perioada următoare. După cum afirmă medicul specialist,
nici o proteză nu își poate îndeplini rolul fără un program riguros de recuperare
, fiind esențială o abordare dedicată și structurată pentru reabilitarea pacientului.
9 din 10 pacienți își pot relua activitatea de mers pe jos încă din prima zi după intervenția chirurgicală de protezare a gleznei.
“Oricât ne-am dori ca pacienții noștri să fie complet recuperați a doua zi după operație, acest lucru este imposibil”
. Imediat după operație, 3 sau 4 săptămâni de imobilizare a piciorului într-un aparat gipsat din rășină sunt necesare, în funcție de complexitatea cazului și de calitatea osului. Există însă excepții, precum persoanele foarte în vârstă, cu densitate osoasă scăzută, care vor evita să pună greutatea corpului pe picior timp de două-trei săptămâni, fiind autorizate doar să atingă solul cu piciorul.
Recuperarea se continuă la domiciliu printr-un plan de exerciții adaptat individual, care constituie un sprijin de bază după intervenții ortopedice.
Pacienții sunt sfătuiți să efectueze deplasări scurte de cel puțin 3-4 ori pe zi, cu o durată de aproximativ 20 de minute, începând cu a doua zi după procedura chirurgicală.
Mișcarea fizică este vitală în această etapă, iar senzațiile de disconfort sau umflarea normală a gleznei postoperatorii nu ar trebui să îngrijoreze pacienții.
Cu cât se realizează mai multă mișcare, cu atât procesul de vindecare se accelerează și devine mai eficace.
Revenirea la activitățile zilnice se realizează într-un mod gradual. Condusul devine posibil din nou după o perioadă de 40-50 de zile de la procedura chirurgicală. La 3 luni de la intervenție, se înregistrează o creștere a libertății de mișcare, permițând activități fizice moderate precum alergatul sau mersul pe bicicletă.
Deși un ușor disconfort și umflarea gleznei mai pot persista timp de trei-patru luni, procesul este unul absolut normal. Rezultatele finale și beneficiul complet al protezei se conturează, în general, între 6 și 9 luni
, a accentuat medicul.
se înlocuiește cu
La 3 luni după intervenție, pacienții pot să practice alergatul și mersul pe bicicletă. 40-50 de zile sunt necesare pentru ca pacientul să poată conduce din nou. Însăși reîntoarcerea la activitățile zilnice se face treptat.
Rezultatele finale și beneficiul complet al protezei se conturează, în general, între 6 și 9 luni, iar procesul de recuperare este unul absolut normal, chiar dacă uneori pot persista umflarea și disconfortul în zona gleznei, timp de 3-4 luni
, a accentuat medicul.
se rescriu ambele variante până se ajunge la forma finală
6 până la 9 luni sunt intervalul în care se definitivează rezultatele finale și beneficiile complete ale protezei. La 3 luni de la intervenție, libertatea de mișcare a pacientului crește considerabil, permițând activități fizice moderate precum alergarea și mersul pe bicicletă. Însă, revenirea la activitățile zilnice se face într-un mod gradual. Condusul devine posibil după 40-50 de zile de la intervenție. Umflarea și disconfortul în zona gleznei pot persista timp de 3-4 luni, fenomen absolut normal în procesul de recuperare, a remarcat medicul.
Un medic specialist în domeniul chirurgiei gleznei a făcut o declarație remarcabilă. 9 din 10 pacienți care au suferit o intervenție chirurgicală la gleznă au început să își utilizeze piciorul operat încă din prima zi după efectuarea operației, potrivit spuselor sale. Acesta este un rezultat cu adevărat încurajator pentru pacienții care suferă de astfel de probleme.
„9 din 10 pacienți încep să calce pe picior încă din prima zi după operație”
, a declarat medicul. Această statistică demonstrează eficiența și rapiditatea procesului de recuperare după o astfel de intervenție chirurgicală.
Dr. Andrei Constantinescu subliniază că respectarea disciplinei în perioada de recuperare după protezarea gleznei este crucială pentru o evoluție favorabilă.
În primele 3-4 săptămâni, pacienții ar trebui să se angajeze în activități fizice zilnice care să dureze între 30 și 60 de minute, dar împărțite în intervale scurte de 15-20 de minute.
Pe parcurs, intensitatea efortului fizic trebuie să crească progresiv.
Dr. Constantinescu a subliniat că intervențiile chirurgicale la gleznă și picior sunt extrem de specializate, motiv pentru care pacienții ar trebui să consulte medici cu o experiență vastă în acest domeniu, care efectuează astfel de operații în mod regulat. În acest fel, pacienții pot beneficia de cele mai bune rezultate posibile. În practica sa, protezarea gleznei reprezintă o procedură de rutină, fiind o intervenție pe care o efectuează cu frecvență. Această experiență clinică este completată de activitatea de cercetare și de participarea la congrese medicale ca speaker. Dr. Constantinescu a menționat că aceasta este abordarea prin care el implementează cele mai înalte standarde în sala de operație.
„Medicina și tehnologia evoluează rapid, iar în următorii ani vom vorbi despre soluții și mai performante, al căror impact real se va reflecta direct în calitatea vieții fiecărui pacient”
, a concluzionat dr. Constantinescu.
Un proiect de informare și conștientizare a fost lansat de MedLife, cea mai extinsă rețea de servicii medicale private la nivel național, cu scopul de a promova prevenția și adoptarea unui mod de viață echilibrat pe durate lungi.
Proiectul face parte dintr-un efort mai amplu de informare și educare a populației.
MedLife adoptă o abordare prudentă și responsabilă în ceea ce privește sănătatea, concentrându-se pe necesitățile individuale ale pacienților. Evaluările medicale aprofundate, realizate de echipe de medici experimentați și susținute de tehnologii avansate, stau la baza deciziilor terapeutice. Prin intermediul soluțiilor inovatoare de diagnosticare și tratament, precum și prin expertiza în genomică, care permite identificarea timpurie a riscurilor asociate bolilor frecvente sau stilului de viață, MedLife își propune să încurajeze oamenii să fie mai atenți la starea lor de sănătate.
Sănătatea este un concept complex care depășește simpla absență a bolii, incluzând energie, mobilitate și echilibru la orice vârstă.
Obiectivul principal este reprezentat de prevenția activă și intervenția promptă, înainte ca dificultățile de sănătate să compromită calitatea vieții și echilibrul.
MedLife acordă o atenție deosebită dezvoltării de soluții care promovează o stare de sănătate durabilă, facilitând astfel o viață trăită bine, atât în prezent, cât și pe termen lung.
Pentru detalii suplimentare privind gama de servicii oferite, www.medlife.ro reprezintă o sursă de informare utilă.
COMENTARII / 0