Noua lege a salarizării: Sindicatele din Sănătate stabilesc pragul

Sindicatele din Sănătate și Ministerul Sănătății au ajuns, după două zile de negocieri, la o variantă comună privind salarizarea angajaților din sistem. Acordul a fost transmis Ministerului Muncii, însă sindicaliștii avertizează că orice abatere de la forma convenită ar putea deschide din nou calea protestelor.

În interiorul unui paragraf, un cod JavaScript introduce o funcție în googletag.cmd care, la execuție, apelează googletag.display pentru unitatea publicitară identificată prin div-gpt-ad-1534428397355-0.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” consideră că forma convenită de cele două federaţii reprezentative cu Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte noua lege a salarizării „nu este o opţiune negociabilă în minus, ci pragul minim obligatoriu de la care proiectul poate deveni acceptabil”. „Refuzul de a transpune fidel soluţiile comune ar însemna eşecul dialogului social şi ar legitima acţiunile sindicale de protest din partea tuturor angajaţilor din sănătate”, avertizează liderii sindicali.

Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”

„Vineri şi sâmbătă, Federaţia Solidaritatea Sanitară din România (FSSR), Federaţia SANITAS şi Ministerul Sănătăţii au făcut ceea ce situaţia impunea, lucrând împreună, pe texte şi simulări, până la identificarea unei variante comune pentru partea din proiectul legii salarizării aplicabilă Sănătăţii. Propunerile rezultate au fost transmise sâmbătă seara Ministerului Muncii, instituţia care asigură coordonarea tehnică a proiectului”, precizează sursa citată într-un comunicat de presă.

Conform aceluiași raport, după o fază în care strategiile sindicale au variat, cele două federații principale din sector au convenit asupra unui set de soluții comune, elaborat în colaborare cu ministerul de resort.

„Autorităţile nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice sau absenţa unei poziţii comune a partenerilor sociali din Sănătate. Poziţia FSSR este fără echivoc: susţinem numai transpunerea integrală şi fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui iniţiator şi nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată”, arată aceeaşi sursă.

Ce include modelul stabilit împreună cu Ministerul Sănătății.

Solutia comună reia și extinde logica variantei negociate în 2023, stabilind că diferențele legitime de remunerare între unități, locuri de muncă, niveluri de risc și contribuția la menținerea serviciilor trebuie să se reflecte într-o combinație coerentă de salarii de bază și drepturi suplimentare. Nu reprezintă doar o corectare procentuală, ci o reorganizare a salarizării în domeniul sănătății, bazată pe următoarele repere:

1. Coeficienţi diferenţiaţi pe categorii de unităţi sanitare. Faţă de Legea-cadru nr. 153/2017, care operează cu o diferenţiere limitată (ambulanţă, unităţi clinice şi unităţi neclinice) forma convenită introduce o clasificare mai detaliată. Scopul este ca salariul de bază să reflecte mai bine rolul unităţii în sistemul naţional de sănătate, complexitatea serviciilor şi responsabilitatea asociată.
2. Coeficienţi diferenţiaţi pe categorii de locuri de muncă. În interiorul fiecărei categorii de unităţi, coeficienţii sunt diferenţiaţi suplimentar după locul de muncă. Astfel, o parte din diferenţele care astăzi sunt lăsate aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă şi mai predictibilă – salariul de bază – în condiţiile în care plafoanele maximale pentru sporurile aferente condiţiilor de muncă au scăzut.
3. Transferarea unei părţi a recompensei pentru condiţii în salariul de bază. În condiţiile în care plafoanele nominale ale sporurilor pentru condiţii de muncă ar scădea (de exemplu, plafonul maxim posibil de 85% ar deveni 60% în varianta convenită), diferenţierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o parte importantă din suma transferată. Efectul trebuie judecat asupra venitului total, nu prin compararea izolată a procentelor aferente sporurilor.
4. Limite minime garantate pentru sporurile de condiţii de muncă. Este una dintre liniile roşii susţinute constant de FSSR, obţinută la negocierile anterioare şi preluată în forma finală comună. Înscrierea intervalelor minime în lege protejează dreptul împotriva acordării pur simbolice şi împotriva repetării situaţiilor apărute în 2018, când unele sporuri au putut coborî la 1%.
5. Reaşezarea recompensei pentru continuitate. Forma convenită creşte semnificativ plata pentru contribuţia la funcţionarea neîntreruptă a serviciilor medicale, inclusiv procentul aferent tarifului orar suplimentar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal şi de sărbătoare legală şi plata gărzilor.

Ce consecințe ar produce o formă convenită asupra veniturilor salariale?

Impactul individual este determinat de categoria unităţii, de locul de muncă, de coeficientul aplicabil, de sporul concret stabilit în intervalul legal, de programul de lucru și de regulile viitorului Regulament de sporuri. Prin urmare, diferența crucială constă în diferența dintre reducerea unei componente salariale și schimbarea venitului total.

Referitor la personalul care a suferit cele mai mari consecințe din configurația inițială a proiectului legislativ:

a) Angajații se încadrează în intervalul actual al sporului pentru condiții de muncă, de la 55% la 85%.

Scenariul-limită de risc se referă la angajații care îndeplinesc simultan trei condiții: au în prezent un spor nominal situat între 55%-85%, se află la plafonul maxim de 85%, iar procentul real al sporului (suma efectivă raportată la salariul de bază în plată) depășește 70%. Lor le sunt aplicabile următoarele situații:

• a.1) În scenariul prudent, în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim al intervalului, suma aferentă sporului pentru condiţii poate scădea. Simulările utilizate în negociere indică însă compensarea acestei reduceri prin creşterea salariului de bază.
• a.2) În scenariul acordării viitorului spor la nivelul maxim, suma aferentă condiţiilor de muncă ar creşte pentru angajaţii din primele două categorii de unităţi sanitare.

Concluzia nu trebuie aplicată automat la fiecare colaborator, deoarece rezultatul personal va fi stabilit doar după ce se vor publica textul, grilele și Regulamentul de sporuri.

b) Angajaţii care ar putea pierde încadrarea la sporul pentru condiţii de muncă

În cazul de risc maxim al proiectului, aproximativ 30% dintre angajați ar putea pierde actuala încadrări la un spor pentru condiții, dacă Regulamentul de sporuri nu corectează lista și criteriile. Pentru cei care, simultan, nu se încadrează într-o categorie de unitate sau de loc de muncă care majorizează salariul de bază, creșterea venitului salarial ar putea rămâne limitată la aproximativ 10%. Orice abatere favorabilă de la acest scenariu – păstrarea încadrării, un coeficient superior sau un nivel mai ridicat al sporului – ar conduce la o creștere mai mare.

c) Angajații care se confruntă cu riscul unei scăderi a veniturilor salariale.

Din cauza faptului că sumele tranzitorii nu acoperă în mod automat toate componentele variabile ale venitului – în special cele asociate cu turele, gărzi, noaptea și activitățile în zilele libere – protecția nu putea fi garantată exclusiv prin mecanismul compensatoriu.

Forma convenită amplifică recompensa acordată pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus și în sărbători legale, diminuind astfel riscul unei pierderi necompensate. În plus, s-a prevăzut includerea, prin structura viitorului Regulament de sporuri, a angajaților care se află în situația drepturilor menținute în „cuantum”, pentru ca această categorie să nu fie exclusă din protecție.

„Forma comună nu rezolvă automat toate problemele sistemului şi nu înlocuieşte analiza de impact. Ea este acceptabilă ca prag minim deoarece schimbă arhitectura în direcţia cerută constant de FSSR, respectiv diferenţiere mai mare în salariile de bază, minime garantate pentru condiţiile de muncă, recompensă mai bună pentru continuitate şi reducerea dependenţei de sume compensatorii. Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaş, compus din salariu de bază, condiţii, ture, noapte, gărzi şi munca în zilele libere şi comparat înainte şi după aplicarea acestei legi”, precizează FSSR.

Ce măsuri propune FSSR?

Conform sursei citate, materialul stabilit, trimis către Ministerul Muncii, trebuie să fie

„preluat integral în forma tehnică actualizată, iar apoi asumat de instituția sau de actorii politici care vor iniția efectiv proiectul”

.

„Dacă traseul va fi parlamentar, FSSR va solicita partidelor şi parlamentarilor să transforme soluţia comună în amendamente și să declare public dacă o susţin. Ministerului Muncii îi solicităm să publice forma consolidată și să indice transparent, punct cu punct, ce a preluat din propunerea comună. Ministerului Sănătăţii îi solicităm să apere soluţiile pe care le-a convenit cu partenerii sociali și să nu accepte diluarea lor în circuitul tehnic sau politic. Partidelor și parlamentarilor le solicităm să susţină pachetul ca întreg, nu să selecteze doar componentele convenabile, lăsând neprotejate alte categorii profesionale. Angajaţilor din Sănătate le solicităm să apere public această formă minimă, să ceară răspunsuri nominale decidenţilor și să susţină acţiunile sindicale și civice legale necesare pentru transpunerea ei”, arată FSSR.

În cazul în care soluția comună este respinsă, sindicaliștii adaugă, protestul se transformă într-o apărare a unui rezultat concret; comparativ cu faza precedentă, natura eventualului conflict se modifică, astfel încât acțiunea nu va fi orientată exclusiv spre respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci spre susținerea unei variante concrete care ar spori echitatea salarizării, ar elimina riscul pierderilor și ar putea genera creșteri reale pentru un număr semnificativ de angajați.

„Dacă autorităţile refuză să transpună ceea ce Ministerul Sănătăţii şi cele două federaţii reprezentative au convenit, responsabilitatea eşecului dialogului social le aparţine. În acel moment, acţiunile de protest desfăşurate în condiţiile legii sunt pe deplin legitime pentru apărarea acestui prag minim. FSSR îşi va stabili propriile decizii şi forme de acţiune prin organele sale statutare, păstrând solidaritatea cu revendicările legitime ale angajaţilor și autonomia organizaţională afirmată public. Cea mai puternică garanţie pentru preluarea restructurărilor negociate este susţinerea lor de către angajaţii din sănătate. Poziţionările publice în favoarea formei convenite în partea privitoare la Sănătate îi sporesc şansele de a fi transpusă, asumată și adoptată”, se mai arată în comunicat.

Se adaugă o funcție în coada de comenzi a googletag, care apelează