O pacientă se recuperează acasă după o operație de succes „2 în 1”!

În februarie 2026, o criză acută de colecist a adus-o pe Daniela, o femeie în vârstă de 32 de ani, la camera de gardă a Spitalului Regina Maria din Cluj. În urma investigațiilor, a fost depistată o altă afecțiune: un chist ovarian de aproximativ 8 cm. Situația s-a agravat rapid. Dr. Cedric Kwizera, specialist în Chirurgie generală, a sfătuit-o pe Daniela să procedeze la îndepărtarea colecistului, deoarece era plin de calculi și putea duce la complicații. În același timp, din punct de vedere ginecologic, dr. Dragoș Iuga, medic primar în Obstetrică și ginecologie, a propus ca și chistul ovarian să fie înlăturat într-o singură intervenție chirurgicală, pentru a evita două operații separate. Prin urmare, Daniela a fost supusă unei singure operații, sub o singură anestezie, care a rezolvat ambele probleme de sănătate. Intervenția a avut un rezultat pozitiv, permițând o recuperare mai rapidă și mai ușoară pentru pacientă.

Daniela a ajuns la secția de Urgențe a Spitalului Regina Maria din Cluj într-o seară din februarie, după ce a suportat dureri acute pe tot parcursul zilei. Inițial, spera că aceste dureri vor dispărea de la sine și că nu va fi nevoită să se prezinte la spital, având în vedere că născuse doar cu o lună în urmă și se temea de posibilitatea de a ajunge la spital alături de copil. Cu cât durerea devenea mai insuportabilă, cu atât a devenit mai clară necesitatea de a contacta dr. Dragoș Iuga, medicul ginecolog care îi urmărise sarcina, care i-a sfătuit-o să se prezinte imediat la camera de gardă.

În acea zi, Daniela relatează că totul a demarat în jurul orei unu după-amiaza, însă seara, pe la opt, situația nu se ameliorase, durerea persistând fără oprire. Într-o stare în care îi era imposibil să vorbească, a luat decizia de a contacta doctorul Iuga, care i-a sugerat că ar putea suferi de o criză biliară. Ulterior, a luat hotărârea, împreună cu soțul ei, să se deplaseze la spital pentru a stabili diagnosticul.

Citește șiDescoperire: celule din cordonul ombilical pot vâna tumorile ascunse

Pacienta a primit inițial un diagnostic de colecistită litiazică acută.

În urma evaluării inițiale la camera de gardă, Daniela a aflat că suferă de o afecțiune surprinzătoare – colecistită litiazică acută, o inflamare a veziculei biliare cauzată de prezența unor calculi biliari care pot genera dureri intense și greu de suportat. În termeni mai simpli, vezicula biliară a pacientei era încărcată cu pietre care stăteau la originea acestor crize dureroase.

Funcția veziculei biliare, un organ adiacent ficatului, este de a depozita bila, un fluid vital pentru digestia grăsimilor. Acest lichid, generat de ficat, este eliberat în principal după ingestia alimentelor, facilitând procesul digestiv. Compoziția bilei include diverși compuși, precum colesterol, calciu și săruri biliare, după cum a detaliat dr. Cedric Kwizera, medic specialist în Chirurgie generală.

„Vezicula biliară este un organ lipit de ficat, care are rolul de a stoca bila. Bila este un lichid produs de ficat, esențial pentru digestia grăsimilor, și este eliberată în special după mese, pentru a ajuta procesul de digestie. Bila conține mai mulți compuși, printre care colesterol, calciu și săruri biliare“

ne-a explicat el. nu e nevoie de ea se poate scoate se rezolvă și cu o singură operație concomitent cu altceva gen chist ovarian și se face bine concomitentقول Să reformulez ca să fie clar:

În urma unei intervenții chirurgicale recente, o pacientă a fost externată după ce i-au fost inlăturate concomitent vezicula biliară și un chist ovarian. Acum se simte foarte bine, fiindu-i înlăturată o sursă majoră de disconfort.

nu merge se preia doar ultimul paragraf

„Acum mă simt foarte bine, pentru că știu că nu mai urmează nicio criză!”.

În anumite circumstanțe, particularitățile anatomice ale vezicii biliare pot duce la stagnarea bilei în interiorul acesteia pentru o perioadă mai lungă:

„Când stagnează, începe să se depună și să formeze sedimente. În timp, aceste depuneri se pot transforma dintr-un lichid într-o structură solidă, adică în calculi biliari sau «pietre» la fiere. Acel colecist ajunge să se inflameze și așa apare colecistita“

. Astfel, procesul de formare a pietrelor poate duce la inflamarea vezicii biliare.

Simptome precum dureri puternice, senzații de greață și episoade de vărsături au caracterizat colecistita acută. Aceste manifestări au fost resimțite de o persoană care a avut nevoie de intervenție medicală.

În cazul în care calculii biliari provoacă o obstrucție a canalelor de scurgere a bilei, colecistita litiazică acută impune un tratament medical de urgență, deoarece inflamația se poate înrăutăți rapid. În urma blocării, durerea resimțită devine puternică și prelungită, iar dacă nu se intervine prompt, pot surveni complicații grave precum infectarea veziculei biliare ori propagarea inflamației la organele învecinate.

Potrivit dr. Kwizera, colecistita cronică poate fi o afcțiune în care calculii biliari rămân într-o stare de stagnare pentru o perioadă considerabilă de timp fără să provoace simptome majore, fiind depistați în mod accidental prin ecografie. Această situație se caracterizează printr-o ușoară îngroșare a peretelui vezicii biliare, fără să apară dureri sau modificări ale rezultatelor analizelor.

Există situații în care starea se agravează, așa cum i-a întâmplat Danieliei. Simptomele se pot accentua, ducând la

„duri intense, greață, vărsături și modificări ale analizelor de sânge, pe fondul unei inflamații importante“

. Chirurgul subliniază că în asemenea cazuri este vorba despre colecistită acută, care uneori necesită intervenție de urgență.

Reevaluând trecutul, Daniela relatează că a experimentat, la anumite intervale, senzații neplăcute sub coastă, în regiunea colecistului, pe care inițial le-a atribuit procesului de sarcină și modificărilor fiziologice aferente. Aceste simptome nu au prezentat suficientă claritate pentru a o determina să consulte un medic.

Medicul specialist Dragoș Iuga în Obstetrică și Ginecologie subliniază că anumite situații pot duce la apariția unor astfel de simptome: dureri în partea superioară a abdomenului drept. El afirmă:

„Este posibil ca femeile însărcinate să experimenteze dureri în regiunea superioară dreaptă a abdomenului, cauzate de probleme ale colecistului, datorită uterului mărit care ridică diafragma.

Se produc modificări anatomice, însă simptomele sunt complexe și dificil de atribuit cu exactitate unei singure cauze, precum afecțiuni hepatice, contracții uterine, crampe intestinale sau durerile de rinichi. Practic, identificarea exactă a sursei durerii este o sarcină dificilă.

În acea seară, la secția de urgențe a Spitalului Regina Maria Cluj, situația a devenit clară. Tânăra relatează că, după efectuarea unei ecografii, cadrele medicale au observat prezența unui număr mare de pietricele la fiere.

„La urgențe, când s-au uitat pe ecograf, au văzut că am foarte, foarte multe pietricele la fiere. Și mi-au spus că trebuie neapărat să-mi scot colecistul“

, spune ea.

La spital, în momentul de maximă criză, Daniela a avut o revelație: ar putea purta o moștenire genetică încărcată, similară cu cea a mamei sale, care fusese supusă, în perioada tinereții, unei operații de extragere a colecistului.

„Am realizat că este posibil să fi moștenit această problemă de la mama. Și ea a trecut printr-o situație similară, ajungând la spital în ultimul moment, însă în cazul ei era vorba despre niște pietre foarte mari“

, a declarat aceasta.

În legătură cu această ipoteză, specialistul în chirurgie a declarat următoarele:

„Litiaza biliară veziculară nu este o patologie ereditară, ci mai degrabă este condiționată de funcționarea vezicii biliare și poate fi afectată de regimul alimentar. Faptul că mama sa a suferit de aceeași afecțiune a fost pur și simplu o coincidență“

. Aceste declarații au scopul de a clarifica natura acestei probleme de sănătate, care pare să fi fost înțeleasă greșit.

În urma celui de-al doilea diagnostic, a fost identificată o formațiune chistică ovariană dreaptă suplimentară.

La aflarea diagnosticului de colecistită, Daniela a fost extrem de tulburată, iar perspectiva unei intervenții chirurgicale i-a creat preocupări suplimentare, având în grijă un copil mic. Ulterior, rezultatele ecografiei efectuate în camera de gardă au scos la iveală o altă afecțiune: un chist ovarian drept cu dimensiuni de aproximativ 8 cm.

Daniela relatează că nu era la curent cu existența acestui chist ovarian, în ciuda faptului că a fost atentă la sănătatea sa feminină.

„Nu știam de acest chist, chiar pe partea asta ginecologică, eu am avut mereu grijă. Am făcut în mod constant testul Papanicolau și controale regulate, am fost mereu atentă“

, spune ea.

Într-un interval de timp extrem de scurt, Daniela a primit două diagnostice, după care a demarat căutarea unor soluții medicale. În urma evaluării inițiale, cadrele medicale din camera de gardă au recomandat pacientei să consulte un specialist, respectiv pe dr. Cedric Kwizera, în vederea efectuării unei intervenții chirurgicale de extirpare a colecistului. A doua zi însăși, Daniela s-a prezentat la consultația stabilită cu dr. Kwizera, după care au fost efectuate investigațiile necesare.

Decizia de a amâna intervenția chirurgicală a fost luată din cauza modificării analizelor de ficat, care au arătat valori hepatice alterate. În acest context,

„anestezia generală poate ridica probleme, pentru că medicamentele se metabolizează și la nivelul ficatului”

, după cum relatează medicul. Acesta adaugă că operarea de urgență nu ar fi fost în avantajul pacientei, având în vedere situația. Astfel, s-a decis amânarea intervenției pentru o perioadă ulterioară, atunci când pacientei îi vor fi stabilizate valorile hepatice.

Rezultatul unei colecistite este sindromul de hepatocitoliză care apare ulterior.

La Daniela, o situație de colecistită a coexistat cu un sindrom de hepatocitoliză, caracterizat printr-o alterare ușoară a ficatului, semnalată de creșterea anumitor enzime hepatice, cum ar fi TGO și TGP. Aceste schimbări sunt relativ comune în cazul inflamației biliare și reprezintă o reacție efemeră, care nu indică o afecțiune hepatică în sine.

În urma unei evaluări atente, dr. Kwizera a optat pentru o abordare terapeutică preliminară, concentrată pe diminuarea inflamației și pe optimizarea activității hepatice, ca o etapă premergătoare intervenției chirurgicale de extirpare a colecistului. Acest demers a fost considerat esențial înainte de efectuarea operației.

În situațiile în care starea clinică a pacientului permite, se poate opta mai întâi pentru un tratament nedirijat împotriva inflamației. Acest demers inițial are drept scop crearea unor circumstanțe mai favorabile pentru o intervenție chirurgicală ulterioară.

Este considerabil mai ușor și mai puțin riscant pentru chirurg să procedeze la operația de colecist atunci când acesta este «liniștit», adică nu se confruntă cu o inflamație acută, ci mai degrabă atunci când se află într-o stare de acalmie inflamatorie

, susține specialistul în chirurgie.

Tratamentul pentru afectarea hepatică a fost demarat în cazul Danieliei, iar după în jur de zece zile, rezultatele analizelor au arătat îmbunătățiri ale stării sale de sănătate: evoluția favorabilă atât a ficatului, cât și a colecistului au permis efectuarea unei intervenții chirurgicale planificate ulterior, în condiții de maximă siguranță, și nu de urgență, după cum afirmă:

„Evoluția a fost favorabilă, atât din punct de vedere hepatic, cât și al colecistului, astfel că am putut interveni ulterior, în condiții mai sigure, printr-o operație programată, nu de urgență“

.

La evaluarea ginecologică, s-a stabilit că intervenția chirurgicală era necesară pentru chistul ovarian. Acest aspect a reprezentat un factor decisiv în decizia de a proceda la operație.

În urma unor investigații suplimentare, Daniela a fost evaluată de către Dr. Dragoș Iuga, un medic specialist în Obstetrică și Ginecologie la Spitalul Regina Maria din Cluj, pentru o analiză detaliată a problemelor sale ginecologice.

Dr. Iuga afirmă că evoluția după naștere a prezentat valori normale, însă a existat o formațiune chistică la nivelul ovarului drept, cu o dimensiune de aproximativ 8 cm. Această formațiune nu a avut nicio conexiune directă cu sarcina, fiind foarte probabil un chist ovarian care s-a dezvoltat în mod independent.

Potrivit medicului, starea pacientei a fost ținută sub observație începând cu săptămâna a 20 de sarcină, însă la acel moment nu se observau semne ale acestei formațiuni. Deși era însărcinată, abia după acest termen, vizualizarea ovarului prin ecografie a devenit extrem de dificilă, din cauza uterului mărit.

„A fost, de asemenea, o formațiune asimptomatică, practic, nu avea dureri, iar simptomatologia pe care o avea pacienta a provenit din zona digestivă, respectiv din patologia colecistului“

, explică medicul.

În urma evaluării ginecologice, dr. Iuga a propus o intervenție chirurgicală pentru extirparea chistului ovarian.

„Era esențial să-l operăm, în primul rând pentru că nu era clară originea formațiunii, putând avea o etiologie nedeterminată. Din punct de vedere imagistic, avea un aspect mai complex. Era de dimensiuni relativ mari și exista riscul ca, în orice moment, să se complice prin ruptură sau torsiune ovariană, situație care ar fi putut duce la pierderea ovarului“

, detaliază medicul ginecolog.

Pentru Daniela, intervenția chirurgicală numită „2 în 1” reprezintă următoarea etapă, care implică îndepărtarea simultană a colecistului și a unui chist ovarian. Acum mă simt foarte bine, pentru că știu că nu mai urmează nicio criză!

În cadrul unei consultații ginecologice, dr. Iuga a sugerat pacientei Daniela o procedură chirurgicală combinată, cunoscută sub denumirea de „2 în 1”. Această abordare inovatoare permitea ca, pe durata intervenției de extirpare a colecistului, să fie efectuată concomitent și excizia chistului ovarian, reducând astfel necesitatea unei a doua intervenții chirurgicale și a unei noi internări.

Daniela relatează că doctorul i-a sugerat să aibă în vedere posibilitatea de a efectua simultan ambele proceduri chirurgicale, argumentând că, dacă tot este nevoie de o intervenție, ar fi mai eficient să se rezolve ambele probleme într-o singură operație, evitând astfel necesitatea unei a doua intervenții pentru colecist.

„Mi-a explicat că nu are rost să trec prin două intervenții separate și că ar fi mai bine să le rezolvăm pe amândouă în aceeași operație“

, spune ea, adăugând că doctorul i-a propus inițial această soluție.

Decizia de a efectua o intervenție chirurgicală combinată a avut numeroase avantaje pentru pacientă, după cum medicul a explicat:

„Împreună cu medicul chirurg, am decis că, dacă tot se face intervenția laparoscopică, să rezolvăm și componenta chistică pentru că avantajele sunt multiple.

În esență, pacienta nu a necesitat o a doua anestezie, iar trauma chirurgicală a fost minimă datorită abordului laparoscopic.

Nu a mai fost necesară o reintervenție separată, care ar fi presupus încă o perioadă de recuperare de două – patru săptămâni.

Astfel, ambele probleme au fost rezolvate într-o singură intervenție, ambele fiind benigne și relativ ușor de tratat prin abord laparoscopic, cu kameră video.

În urma unei proceduri chirurgicale simultane, pacienta a fost supusă unei intervenții de îndepărtare a colecistului și extirpare a chistului ovarian, totul sub o singură anestezie.

În luna martie 2026, Daniela a suferit o procedură chirurgicală laparoscopică complexă, care a implicat îndepărtarea veziculei biliare și excizarea unui chist ovarian drept. Intervenția a fost una „2 în 1”, necesitând colecistectomie și chistectomie.

Durata obișnuită a unei colecistectomii este de aproximativ 40 de minute, însă situația s-a complicat puțin atunci când au fost necesare două proceduri chirurgicale simultane. Intervenția a fost una complexă, deoarece a implicat mai multe proceduri decât de obicei. Chirurgul Cedric Kwizera a efectuat mai întâi colecistectomia, după care un coleg specialist în ginecologie a realizat chistectomia. Însăși prezența a două proceduri într-o singură intervenție a prelungit puțin durata acesteia.

„În mod normal, colecistectomia nu este o operație complicată și durează în jur de 40 de minute. Am început cu această intervenție, iar ulterior colegul meu ginecolog a realizat chistectomia. În acest caz, durata a fost puțin mai mare decât în mod obișnuit, deoarece au fost efectuate două proceduri în aceeași intervenție“

, a explicat medicul.

În abordarea ginecologică, s-a optat pentru o strategie conservatoare, cu scopul de a menține integritatea funcțională a ovarului.

„Intervenția a fost una conservatoare, minim invazivă, de tip laparoscopic, în cadrul căreia a fost înlăturat doar chistul, în timp ce ovarul a fost păstrat și rămâne funcțional“

, detaliază Dragoș Iuga, medic ginecolog.

Pacienta a declarat:

„Mă simt foarte bine, pentru că știu că nu mai urmează nicio criză“

după ce a fost supusă unei intervenții chirurgicale „2 în 1”, care a implicat îndepărtarea simultană a colecistului și a unui chist ovarian.

La scurt timp după intervenție, starea pacientei Daniela a luat o turnură pozitivă, iar procesul de recuperare a fost unul lin și a permis o reîntoarcere firească la rutina zilnică.

Pentru pacienții săi, Kwizera prescrie, în general, o perioadă de repaus de aproximativ o lună, timp în care eforturile fizice intense și prelungite sunt contraindicate.

În prima săptămână, activitatea trebuie să fie minimă, apoi, progresiv, se poate crește ușor intensitatea — în a doua săptămână se poate ajunge la o activitate mai alertă, precum un jogging ușor. Din a treia săptămână, dacă pacientul se simte bine, poate relua treptat activități mai variate, iar din a patra săptămână poate începe inclusiv sala, însă gradual, în funcție de toleranță și cum se simte

. Mersul ușor este permis în acest interval. Astfel, pacienții sunt sfătuiți să urmeze un program de recuperare graduală.

Analiza histopatologică a chistului ovarian a arătat că este vorba despre un chist adenom seros de natură benignă, care nu prezintă motive de îngrijorare, conform rezultatelor examenului histopatologic.

În urma intervenției chirurgicale, pacienta va participa la o evaluare ulterioară prin ecografie ovariană pentru a stabili starea actuală. Următorul pas va fi stabilit în funcție de progresul observat, după care va începe monitorizarea de rutină odată ce perioada de lactație se încheie și ciclul menstrual se reface. În acel moment, se vor decide posibile investigații suplimentare, dacă vor fi considerate necesare.

„În prezent, pacienta urmează să se prezinte la controlul postoperator pentru o ecografie ovariană de evaluare. Ulterior, conduita va fi adaptată în funcție de evoluție, urmând monitorizarea de rutină după finalizarea perioadei de lactație și reluarea ciclului menstrual, moment în care se vor decide eventuale investigații suplimentare, dacă acestea vor fi necesare“

, declară dr. Iuga.
became

Dr. Iuga afirmă că în continuare, starea pacientei va fi evaluată printr-o ecografie ovariană după intervenție. Această evaluare va stabili tratamentul necesar ulterior, care va fi ajustat în funcție de progresul înregistrat. Astfel, după încheierea perioadei de lactație și reluarea ciclului menstrual, pacientei i se vor decide posibile investigații suplimentare.

„În prezent, pacienta urmează să se prezinte la controlul postoperator pentru o ecografie ovariană de evaluare. Ulterior, conduita va fi adaptată în funcție de evoluție, urmând monitorizarea de rutină după finalizarea perioadei de lactație și reluarea ciclului menstrual, moment în care se vor decide eventuale investigații suplimentare, dacă acestea vor fi necesare“

.

La scurt timp după intervenție, Daniela resimte o profundă ușurare, deoarece nu mai este îngrozită de posibilitatea de a trece printr-o nouă criză.

Pacienta se declară extrem de ușurată după o experiență medicală dificilă.

„Chiar nu mai este nicio problemă în momentul de față, mulțumesc lui Dumnezeu, am trecut peste. Psihic mă simt foarte bine, pentru că știu că nu mai urmează niciun episod de criză”

În prezent, starea ei se pare că este stabilă, iar acest lucru îi oferă o liniște sufletească profundă.

Un articol este prezentat cu sprijinul Regina Maria, susținătorul acestui material informativ.