52 astronauți au fost supuși unor analize de sânge, iar rezultatele indică modificări semnificative ale activității bacteriilor intestinale în timpul misiunilor spațiale. Echipa de la Universitatea din Copenhaga, în parteneriat cu NASA, a observat că, după doar câteva săptămâni de la intrarea în microgravitație, bacteriile intensifică descompunerea proteinelor, un proces ce ar putea justifica apariția constipației și ar putea avea repercusiuni și pentru pacienții de pe Pământ, potrivit Euronews.
Constipația este una dintre problemele frecvente cu care se confruntă astronauții, însă mecanismul exact prin care activitatea intestinală încetinește în timpul zborurilor spațiale nu este pe deplin înțeles.
O nouă analiză efectuată de Universitatea din Copenhaga în parteneriat cu NASA dezvăluie indicii privind procesele biologice care se desfășoară în corpul uman odată ce acesta părăsește condițiile terestre.
Citește șiAlexandru Rogobete, după vizita în spitalele din Cluj: „Plec cu probleme concrete de rezolvat”. Ce investiții sunt necesare
52 de astronauți au oferit mostre de sânge, iar cercetătorii le-au analizat pentru a înțelege efectele prezenței prelungite pe ISS. Rezultatele arată că modificările intestinale apar în mod rapid după ce astronauții intră în spațiu.
În doar câteva săptămâni de la startul misiunilor, echipajul spațial a manifestat indicii că microbi intestinali producereau proteine în cantități superioare celor normale. Acest efect a continuat pe tot parcursul zborurilor și a încetat odată cu întoarcerea pe Pământ.
În ce mod evoluează intestinul în microgravitație?
În stare obișnuită, alimentele traversează tractul digestiv datorită contracțiilor repetate ale intestinului, fenomen cunoscut sub denumirea de peristaltism.
Fără gravitației, experții consideră că mișcarea alimentelor în interiorul intestinului ar putea încetini. Când alimentele persistă mai mult timp în tractul digestiv, bacteriile intestinale pot folosi fibrele disponibile și pot începe procesul de degradare a proteinelor.
Acest proces, numit fermentație proteică, produce metaboliți – molecule de dimensiuni reduse care pot pătrunde în sânge și se pot răspândi prin organism.
Nivelurile crescute ale acestor metaboliți, observate la astronauți, confirmă teoria că microgravitația poate încetini trecerea intestinală, contribuind astfel la constipație.
Intestinul și creierul sunt conectate
Impactul fenomenului ar putea să se extindă dincolo de sistemul digestiv. Unii dintre metaboliții obținuți în urma fermentației proteinelor pot pătrunde în circulația sanguină și pot influența alte regiuni ale corpului. Specialiștii se concentrează în mod particular asupra axei intestin‑creier, un sistem complex de comunicare între tractul digestiv și creier.
cercetări anterioare au legat produși ai fermentației proteinelor de schimbări ale stării de spirit și ale capacității de concentrare.
Cercetătorii indică faptul că descompunerea proteinelor reprezintă un proces obișnuit, prezent și în corpul oamenilor de pe Pământ. Însă, valorile permanent mai ridicate detectate la astronauți indică că mediul intestinal se transformă în timpul zborului spațial.
O analiză a implicat 52 de astronauți
Rezultatele devin mai captivante pe măsură ce cercetările privind impactul zborurilor spațiale se bazează, în mod obișnuit, pe grupuri restrânse de participanți.
Analiza recentă a adunat mostre obținute din trei cercetări distincte, care au implicat în total 52 de astronauți și au acoperit numeroase misiuni realizate pe parcursul mai multor ani.
În ciuda diferențelor dintre misiuni și participanți, cercetătorii au constatat aceeași tendință: markerii legăturii cu fermentația proteinelor au crescut în timpul zborului spațial.
Cercetătorii au utilizat o tehnică denumită metabolomică nețintită. În loc să se limiteze la câteva substanțe, aceștia au examinat o gamă largă de metaboliți din sânge și au căutat modificări legate de perioada petrecută în spațiu.
Ce semnificație ar avea pentru misiunile viitoare
Pe măsură ce corporațiile spațiale planifică expediții de lungă durată la Lună și, în viitor, la Marte, această descoperire poate dobândi o relevanță tot mai mare.
Atunci când tranzitul intestinal se încetinește în călătoriile spațiale prelungite, astronauții ar putea fi nevoiți să aplice metode care să asigure menținerea activității digestive.
Cercetătorii analizează opțiuni precum majorarea aportului de fibre, introducerea prebioticelor sau alte intervenții menite să stimuleze motilitatea intestinală.
Consecințele studiului nu se restrânge doar la misiunile spațiale. Cei care rămân în pat pentru perioade lungi se găsesc, la rândul lor, expuși unui risc major de constipație, iar experții susțin că o combinație asemănătoare între reducerea vitezei tranzitului intestinal și creșterea fermentației proteinelor ar putea favoriza dezvoltarea unor afecțiuni de sănătate.
În prezent, acest studiu oferă o explicație posibilă pentru una dintre problemele care, deși par banale, persistă în viața spațială: când corpul părăsește gravitația Pământului, funcția intestinală pare să se încetinească.
COMENTARII / 0