var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
Variabila ad primește valoarea ‘AdSense’ pentru proprietatea className.
Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
ad.style.display = ‘block’;
Se setează proprietatea de poziție a elementului ad la valoarea ‘absolute’.
Acest fragment de cod setează proprietatea top a stilului elementului ad la valoarea ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3894763″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/oamenii-devin-intr-adevar-mai-putin-inteligenti-ce-este-efectul-flynn-invers-si-de-ce-ii-ingrijoreaza-pe-cercetatori-3894763″,”fullCatPath”:”/stiri/sci-tech/descoperiri”}
Timp de aproape un secol, scorurile la testele de inteligență au crescut constant de la o generație la alta, fenomen cunoscut sub numele de „efectul Flynn”. În ultimii ani, însă, mai multe studii indică o tendință inversă: rezultatele la unele teste cognitive sunt în scădere. Cercetătorii încearcă să afle dacă oamenii devin într-adevăr mai puțin inteligenți sau dacă este vorba despre o schimbare a modului în care funcționează creierul într-o lume tot mai digitalizată, arată Science Alert.
În urmă cu puțin peste un secol, în Franța a fost conceput testul de inteligență Binet, iar în Statele Unite a fost ulterior introdus, fiind utilizat pentru elevii din școlile publice, medicii și imigranții care sosiseră pe Insula Ellis.
Începând cu anii 1930, cercetătorii au constatat o creștere continuă a scorurilor la testele de IQ. Fiecare generație nouă obținea rezultate ușor superioare celei anterioare, iar în decursul secolului al XX-lea, scorul mediu de inteligență a urmat o tendință de creștere de aproximativ trei puncte pe deceniu, indiferent de tipul testelor sau metodele de evaluare folosite.
Aceste creșteri, deși par să fie modeste, s-au adunat treptat. În consecință, indivizii pe care societatea îi considera de excepție în domeniul inteligenței în generațiile anterioare ar fi obținut scoruri doar puțin peste medie conform criteriilor actuale.
Fenomenul a primit numele „efectul Flynn” în onoarea pedagogului James Flynn, care a prezentat conceptul într-un studiu emis în 1984.
Care sunt motivele pentru care scorurile IQ au înregistrat o creștere pe parcursul decadelor.
Cercetătorii au propus o multitudine de explicații. Printre acestea se regăsesc optimizarea alimentației, reducerea numărului de copii în gospodărie, accesul precoce la învățământ, contactul cu medii mai sofisticate și stimulante, precum și alți factori sociali și culturali. De asemenea, au fost formulate ipoteze referitoare la influența genetică, însă acestea sunt considerate puțin credibile, deoarece modificările genetice apar, în general, pe un interval de timp mult mai extins.
Creșterea IQ-ului a fost considerată un semn de progres, fiind legată de un nivel educațional mai înalt, de perspective profesionale superioare și chiar de o speranță de viață extinsă.
Mai mulți experți anticipau ca această direcție să persiste, deși la un ritm mai încet.
„Efectul Flynn înversat”
În ultimele decenii, însă, cercetătorii au început să observe o schimbare. În mai multe state europene, rezultatele testelor standardizate au indicat o scădere a performanțelor cognitive, fenomen denumit „efectul Flynn invers”.
În încercarea de a confirma dacă aceeași tendință se manifestă și în Statele Unite, sociologul Elizabeth Dworak a selectat această temă pentru lucrarea de master la Universitatea Northwestern.
Alături de echipa sa, ea a examinat datele provenite din testele cognitive ale aproape 400.000 de adulți din Statele Unite, obținute în intervalul 2006–2018.
Analiza a folosit informațiile provenite din proiectul Synthetic Aperture Personality Assessment (SAPA), o platformă digitală ce a colectat răspunsuri de la peste un milion de utilizatori.
Din această colecție de date, s-au extras 394.378 indivizi, cu vârste între 18 și 90 de ani, care au parcurs testele oferite de ICAR, un instrument open-source dedicat evaluării inteligenței.
În loc să se concentreze exclusiv pe un scor de inteligență general, cercetătorii au examinat în mod distinct diverse tipuri de abilități cognitive.
Printre acestea se numără
Pe parcursul celor 13 ani analizați, cercetătorii au identificat dovezi care susțin existența unui efect Flynn invers. Rezultatele au surprins-o chiar și pe Elizabeth Dworak. „Am petrecut săptămâni întregi verificând din nou tot codul”, a declarat aceasta pentru revista New York.
Mi se părea că am făcut o greșeală și că va fi necesar să amân termenul de predare a lucării. Totuși, am prezentat-o îndrumătorului meu, iar el a răspuns:
«Nu, calculele tale sunt corecte.»
Nu se constată că toate capacitățile cognitive se diminuă.
Pe tot parcursul perioadei studiate, scorurile cognitive globale au înregistrat o scădere. Această tendință a fost detectată în toate categoriile de vârstă, la toate nivelurile de instruire și în rândul atât femeilor, cât și bărbaților.
Cele scăderi cele mai pronunțate s-au observat la tinerii cu vârste între 18 și 22 de ani și la persoanele cu un nivel de educație mai scăzut. În ciuda acestui fapt, cercetătorii au remarcat că evoluția variază în funcție de tipul de abilitate examinat.
Înregistrările obținute la probele de raționament abstract și logic au diminuat constant, în contrast cu schimbările modeste observate la testele de raționament verbal, care nu au ajuns să demonstreze un efect Flynn invers semnificativ.
Pe de altă parte, un domeniu a avansat în direcția opusă. Pe parcursul studiului, performanțele obținute la testele de rotație tridimensională — care evaluează capacitatea de reprezentare spațială — au crescut.
Se sugerează că această schimbare ar putea rezulta din implicarea în jocuri video, care stimulează capacitatea de orientare și de percepție spațială.
Printre suspecții identificați se numără smartphone-ul.
În alte examene standardizate s-au constatat și tendințe similare. În Statele Unite, scorul mediu la examenul ACT, folosit pentru admiterea la facultate, a scăzut în mod constant în ultimul deceniu, iar aceeași tendință a fost observată și la testul SAT.
Scăderea a luat naștere mult înainte ca inteligența artificială generativă să fie adoptată pe scară largă, și chiar înainte ca să se declanșeze pandemia COVID-19.
Pe de altă parte, această fază se aliniază cu proliferarea rapidă a smartphone-urilor la sfârșitul anilor 2000. Editorul James Marriott din The Times susține că trecerea de la citirea pe hârtie la accesarea datelor pe telefoane mobile ar putea juca un rol semnificativ.
Conform lui, materialele tipărite solicită cititorului să urmărească un fir logic și bine structurat, în timp ce mediile digitale încurajează un acces rapid și fragmentat la informație.
Marriott a spus acest lucru în cadrul unui episod al podcastului UnHerd.
“Tiparul ne obligă să construim un raționament logic în jurul unui subiect”
„Dacă prezinți un argument într-o carte, trebuie să te asiguri că acesta este coerent din punct de vedere logic. Nu poți pur și simplu să faci afirmații, așa cum se întâmplă adesea pe TikTok sau YouTube.”
O situație încă insuficient explicată
Autorii studiului menționează, totuși, că cercetarea nu reușește să clarifice motivele acestor transformări.
Examinarea a folosit comparații între diverse grupuri de participanți, în loc să urmărească aceleași indivizi pe o perioadă extinsă, ceea ce permite detectarea tendințelor la nivel populațional, fără a clarifica cauzele.
Rezultatele indică faptul că performanța cognitivă nu se dezvoltă în mod uniform. Câteva tipuri de raționament par să se degradeze, în timp ce alte abilități continuă să progreseze.
Specialiștii susțin că nu este încă momentul potrivit pentru a susține că populația ar deveni, în general, mai puțin inteligentă. În schimb, informațiile arată că modul de operare al creierului se ajustează la transformările sociale și tehnologice.
Într-o realitate ce se schimbă în mod continuu, anumite abilități mentale pot crește, în timp ce altele pot scădea, fără ca acest fenomen să indice neapărat o scădere generală a inteligenței.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0