Obezitatea lăsă urme în sistemul imunitar chiar și după ani de la slăbire

Consecințele unei greutăți corporale excesive pot persista mult timp după ce o persoană își recapătă greutatea normală, afectând funcționarea întregului organism. Rezultatele unui studiu amplu arată că aceste repercusiuni nu se estompează imediat ce greutatea scade, ci pot continua să aibă un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung.

Nu se știe încă exact cum funcționează acest proces

nu este menționat în studiu, însă se știe că această memorie a obezității poate persista ani de zile.
Acest fenomen ar putea avea implicații importante pentru sănătatea persoanelor care au suferit de obezitate și au slăbit ulterior.

Citește șiPoluarea de la avioane devine mai toxică: efectele asupra sănătății

Studiul a avut loc sub coordonarea unei echipe europene, Universitatea din Birmingham fiind instituția principală, în parteneriat cu NIHR Biomedical Research Centre: Birmingham, un centru care promovează investigațiile științifice menite să optimizeze rezultatele pentru pacienții cu boli cronice complexe, după cum relatează news.ro.

O echipă de cercetători europeni, condusă de experți de la Universitatea din Birmingham, a colaborat cu NIHR Biomedical Research Centre: Birmingham, o instituție care finanțează cercetarea pentru îmbunătățirea rezultatelor pacienților cu multiple afecțiuni cronice, potrivit news.ro.

Se pare că limfocitele T helper (CD4+) sunt capabile să rețină o amintire de durată a obezității în organism. Această capacitate de memorare se realizează printr-un mecanism de metilare a ADN-ului, proces în urma căruia se aplică marcaje chimice pe materialul genetic din interiorul acestor celule imunitare. Astfel de schimbări epigenetice pot dăinui chiar și zece ani după ce greutatea corporală a scăzut.

Consecințele acestor schimbări sistemice pot afecta mecanismele obișnuite de funcționare ale apărării imunitare a organismului, printre care și curățarea reziduurilor celulare și echilibrarea proceselor de îmbătrânire a imunității. Prin urmare, cei care au pierdut greutate s-ar putea să rămână vulnerabili în fața riscurilor de îmbolnăvire asociate supraponderalității, chiar și după ce au atins o greutate considerată normală.

Deși se pierde în greutate, riscurile pentru sănătate asociate cu obezitatea nu dispar instantaneu. Slăbitul are un efect pozitiv, însă consecințele negative ale obezității pot persista. Cercetătorii au observat că efectele obezității asupra organismului pot fi de lungă durată. Pierderea în greutate nu conduce la o reducere imediată a riscurilor pentru sănătate.

Cercetătorii au examinat îndeaproape efectele obezității asupra sistemului imunitar, studiind celulele imune ale unor grupuri diverse de participanți, printre care:

• persoane cu obezitate care au primit injecții pentru scădere în greutate;
• pacienți care suferă de sindromul Alström, o afcțiune genetică rară care se manifestă prin obezitate în copilărie;
• participanți care au luat parte la un program de exerciții fizice de zece săptămâni;
• și pacienți cu greutate corporală normală sau cu obezitate care au fost supuși la intervenții chirurgicale de protezare de șold sau genunchi.

Obezitatea și efectele acesteia asupra sistemului imunitar au fost studiate prin analiza unor modele experimentale pe șoareci care au consumat o dietă cu conţinut ridicat de grăsimi, precum și prin examinarea probelor de sânge recoltate de la voluntari sănătoși.
Aceste investigații au avut drept scop elucidarea mecanismelor care stau la baza dereglării imunitare asociate cu obezitatea.

Concluziile studiului arată că reducerea greutății corporale pe durate scurte nu diminuează instantaneu pericolul unor boli legate de obezitate, printre care diabetul zaharat de tip 2 și anumite forme de cancer.

Recuperarea completă de pe urma obezității, în ceea ce privește greutatea corporală, ar putea fi posibilă pe termen lung, însă acest proces de eliminare a „amintirilor” corpului despre obezitate s-ar putea să dureze între cinci și zece ani.
Această concluzie a fost trasă de către cercetători, care au observat că menținerea unei greutăți reduse pe o perioadă lungă de timp ar putea duce la o estompare treptată a efectelor obezității.

În ce mod pot fi efectele obezității să fie reversibilizate?

Cercetarea sugerează că există căi terapeutice promițătoare pentru a grăbi procesul de eliminare a efectelor obezității asupra sistemului imunitar, inclusiv folosirea unor inhibitori SGLT2, medicamente deja aprobate pentru tratamentul diabetului, care au demonstrat capacități de reducere a inflamației și eliminare a celulelor deteriorate prin procese imunitare.

– Nu se cunosc detalii

despre medicamente, dar cercetătorii au arătat efectele lor.
Aceste medicamente au arătat efecte pozitive în reducerea inflamaţiei şi în eliminarea celulelor îmbătrânite prin mecanisme imune.

Autofagia și senescența imună sunt două mecanisme cheie prin care anumite schimbări afectează limfocitele T helper, potrivit analizei. Procesul de autofagie permite celulelor să distrugă părți proprii pentru a înlătura materialele reziduale, în timp ce senescența imună se referă la procesul de îmbătrânire a sistemului imunitar.

Aceste procese sunt influențate de „marcajele” de pe ADN

, ceea ce duce la disfuncția imună caracteristică obezității, după cum consideră cercetătorii.

Descoperirile recente subliniază faptul că obezitatea lasă o amprentă profundă asupra sistemului imunitar, provocând schimbări epigenetice de durată care afectează fundamental modul în care celulele imune se comportă. În esență, sistemul imunitar reține o înregistrare a experiențelor metabolice anterioare ale organismului, ceea ce ar putea avea repercusiuni semnificative atât asupra riscului de boală, cât și asupra procesului de recuperare pe termen lung.

Descoperirile recente au oferit o perspectivă mai clară asupra proceselor moleculare care ar putea conduce la reapariția obezității și au scos în evidență provocările pe care oamenii le întâmpină în menținerea scăderii în greutate pe termen lung.