Impactul unei perioade îndelungate petrecute în ședere pe scaun nu se bazează exclusiv pe durata totală, ci este influențat și de cât de des se fac pauze. O perioadă de șase ore fără întrerupere poate afecta organismul mai grav decât o zi de muncă în care activitatea este întreruptă frecvent prin scurte mișcări. Pentru Digi24.ro, Dr. Ioan Stan, specialist în ortopedie și traumatologie cu accent pe patologia gleznei și piciorului, a detaliat modul în care sedentarismul afectează corpul și a prezentat intervenții care pot diminua riscurile.
Consecințele unei perioade prelungite de ședere nu se restrânge doar la durerile de spate. Fără pauze, mușchii picioarelor, circulația sanguină, nervii și metabolismul pot fi afectate.
Ce părți ale corpului se afectează cel mai mult dacă petrecem ore întregi pe un scaun?
Citește și1 din 3 adulți români suferă de obezitate. Cazul revoltător al pacientului refuzat de spitale pentru că era „prea gras” și ce își propune să schimbe Carta Albă a Obezității
În contextul unei șederi prelungite, mușchii picioarelor sunt identificați ca fiind printre zonele afectate. Mușchii fesieri, gambele și cvadricepsul sunt expuși la o solicitare mai redusă, în timp ce flexorii șoldului, în special iliopsoasul și dreptul femural, rămân mult timp într-o poziție scurtată. Treptat, acest dezechilibru poate conduce la dureri lombare și la probleme posturale.
Fluxul sanguin poate suferi în consecință. În postura statică, contracțiile musculaturii gambelor se diminuă, iar „pompa musculară”, responsabilă pentru reîntoarcerea sângelui la inimă, devine mai puțin eficientă. Se pot manifesta picioare grele, oboseală și edem, în special în finalul zilei.
Stările prelungite de stat în poziție statică, cum ar fi timpul petrecut în zbor sau în timpul unei călătorii cu mașina, pot spori șansele de a dezvolta tromboză venoasă profundă, în special atunci când există și alți factori de risc. Apariția unui cheag poate genera dureri și inflamație în gambe, iar migrarea acestuia către plămâni poate conduce la complicații severe.
Sedentarismul afectează și procesul metabolic. Mușchii care nu sunt suficient activi absorb mai puțin zahăr și utilizează o cantitate mai mică de energie, ceea ce poate duce, pe termen lung, la schimbări ale glicemiei și ale nivelului lipidelor din sânge, chiar și la cei cu greutate normală. Dr. Ioan Stan, specialist în ortopedie și traumatologie, a precizat.
„Starea prelungită într-o poziție incorectă poate deteriora atât zona lombară, cât și cea cervicală. Forța exercitată asupra discurilor intervertebrale se intensifică, iar aceste structuri, lipsă de vascularizare, obțin nutrienții prin difuziune, un proces alimentat de alternarea mișcării cu repaus.”
La nivel cervical, proiectarea capului înainte mărește solicitarea mecanică, astfel încât structurile gâtului trebuie să suporte o încărcătură mai mare decât în postura corectă. Totodată, scurtarea anumitor mușchi din zona șoldurilor poate modifica poziția bazinului și accentua lordoza lombară, favorizând apariția durerilor de spate.
O stare de ședere prelungită poate conduce la comprimarea unor nervi. Presiunea din zona fesieră poate irita nervul sciatic, iar poziția picioarelor încrucișate poate afecta nervul peronier în vecinătatea genunchiului. În astfel de cazuri pot apărea furnicături, amorțeală sau alte senzații neobișnuite, care, în mod obișnuit, sunt trecătoare și se estompează după ce se schimbă postura.
Lipsa mișcării influențează și structurile gleznei. Imobilitatea menținută perioade îndelungate poate favoriza scurtarea tendonului lui Ahile, țesutul care leagă musculatura gambei de călcâi, precum și tensionarea fasciei plantare. Consecințele pot include dureri la nivelul tălpii ori în zona călcâiului, resimțite uneori mai intens la primii pași făcuți dimineața.”, a adăugat specialistul
Ce efecte asupra sănătății poate avea o perioadă lungă de a sta pe scaun și ce semne ar trebui să semnaleze o situație de risc?
În cazul în care se petrece statului îndelungat pe scaun, se observă mai multe simptome frecvente: durerea sau senzația de blocaj articular la ridicarea corpului, care se ameliorează după primii pași; durerea lombară care apare seara sau după o zi lungă la birou; senzația de greutate și oboseală a picioarelor; și, de asemenea, umflarea acestora.
Pot apărea, de asemenea, amorțeli și furnicături care pornesc de la nivelul coapsei și pot coborî până la picior, dureri în talpă la primii pași de dimineață și contracturi musculare, inclusiv în zona cefei și a omoplaților.
Există, totuși, semne de alarmă ce impun consult medical. Printre acestea se numără durere persistentă, care nu se ameliorează ușor sau nu permite somnul, furnicăturile și amorțelile, în special sub nivelul genunchiului, senzația de slăbiciune musculară, precum și apariția bruscă a unei gambe umflate, roșii și dureroase, situație ce poate sugera o tromboză și necesită investigație.
De asemenea, orice durere sau disconfort care persistă timp de 4-6 săptămâni, în ciuda măsurilor luate, ar trebui evaluat de un medic.”, a precizat sursa Digi24.ro
Ce măsuri poți adopta pentru a evita consecințele unei perioade prelungite petrecute pe scaun
„Pentru persoanele care petrec șapte-opt ore pe zi la birou, regularitatea pauzelor poate fi mai importantă decât intensitatea efortului fizic.”
Se sugerează oprirea șederii la fiecare 30-45 de minute și realizarea unor câteva minute de activitate. Nu trebuie ca fiecare întrerupere să conțină exerciții propriu-zise. O mică promenadă prin cameră, mersul până la baie sau simpla schimbare a poziției pot întrerupe perioadele prelungite de inactivitate.
Persoanele care doresc să adauge exerciții pot efectua fandări susținute pentru 30 de secunde, realizând între cinci și 20 de ridicări pe vârfuri, și pot face, de asemenea, întinderi la perete pentru musculatura gambei și tendonul lui Ahile. În situațiile în care trecerea de pe scaun nu se poate realiza, de exemplu în timpul unei ședințe, se pot efectua aproximativ 20 de flexii și extensii ale gleznei, activând pompa musculară și sprijinind circulația sangvină.
Pentru regiunea cervicală sunt recomandate circa zece mișcări de apropiere a bărbiei de piept. Mușchii fesieri pot fi activați prin contracții de câte cinci secunde, într-o serie de aproximativ zece, iar programul poate fi completat cu rotații ale umerilor și retracții scapulare, realizate prin apropierea omoplaților de coloana vertebrală.
Pe lângă mișcare, hidratarea și somnul contribuie la procesele de recuperare ale organismului. Persoanele care lucrează la birou ar trebui să evite purtarea tocurilor pe toată durata zilei și, atunci când este posibil, să aleagă o încălțăminte mai confortabilă.”, a mai precizat medicul specialist
O poziție adecvată în mediul de lucru poate ajuta la diminuarea tensiunii exercitate asupra coloanei vertebrale și a regiunii cervicale.
Picioarele trebuie să fie susținute pe sol, iar șoldurile să se afle puțin mai sus decât genunchii. Se recomandă să nu alunecați pe scaun și să nu vă aplecați trunchiul înainte, păstrând spatele într-o poziție cât mai naturală, cu ajutorul unui suport lombar.
Monitorul trebuie așezat la nivelul ochilor, astfel încât capul și gâtul să nu fie înclinate permanent în sus sau în jos.”, a conchis Dr. Ioan Stan, medic specialist în ortopedie și traumatologie
COMENTARII / 0