Pas istoric în medicina longevității: a fost creată enzima care elimină o parte dintre semnele de îmbătrânire din țesutul uman 

O echipă de cercetători americani a realizat un progres semnificativ în direcția dezvoltării de terapii ce vizează prelungirea perioadei de viață sănătoasă. Specialiștii au sintetizat...

O echipă de cercetători americani a realizat un progres semnificativ în direcția dezvoltării de terapii ce vizează prelungirea perioadei de viață sănătoasă. Specialiștii au sintetizat o enzimă care, în testele de laborator, a reușit să elimine unul dintre substanțele care se acumulează în corp odată cu înaintarea în vârstă și care sunt legate de apariția unor afecțiuni cronice.

Produsele finale ale glicării avansate ( AGE ) reprezintă ținta terapiei bazate pe enzime, fiind substanțe potențial dăunătoare care se generează prin reacții dintre zaharuri sau derivatelor acestora și proteine sau lipide din organism.

Pe măsură ce trece timpul, acești compuși se adună în diferite țesuturi, fiind legați de inflamație, procesul de îmbătrânire a celulelor și de apariția unor afecțiuni sau complicații, printre care se numără bolile cardiovasculare, boala cronică de rinichi și problemele asociate diabetului. Până în prezent, metodele testate s-au axat în principal pe evitarea apariției unor noi produse AGE, însă nu reușesc să elimine cu eficacitate modificările stabile deja formate și să readucă structura inițială a proteinelor, rezultând astfel fără un succes semnificativ.

Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”

Însă, potrivit unui studiu publicat în luna iulie 2026 în revista Nature Communications, s-a găsit o cale pentru a combate AGE: cercetătorii companiei de biotehnologie Revel Pharmaceuticals au creat o enzimă care are capacitatea de a curăța unul dintre cei mai abundenți produși finali de glicare din țesuturile îmbătrânite (Nε-carboximetil-lizina – prescurtat CML), ceea ce ar putea ajuta chiar și atunci când compușii specifici îmbătrânirii s-au instalat deja în organism, arată un articol publicat în New York Times. 

Enzima îndepărtează „rugina“ din țesuturi

În mod concret, cercetătorii au creat enzima numită CMLase, obținută prin evoluție dirijată în cadrul unui experiment de laborator în care s-au folosit mostre de țesut uman – cristalin și proteine omogenizate, precum și secțiuni subțiri de piele și țesut arterial, toate provenind de la donatori prin intermediul National Disease Research Interchange.

enzima respectivă poate restabili țesutul deteriorat, constituind prima confirmare că deteriorarea moleculară legată de îmbătrânire ar putea, în viitor, fi adresată terapeutic. Pentru ca această enzima să fie analizată ca potențială terapie, se vor desfășura experimente pe animale, urmate de trialuri clinice, împreună cu evaluări ale siguranței și a penetrabilității în țesuturile vii.

„Este un pas mic într-o direcție mai amplă, întrucât procesul de îmbătrânire este extrem de complex. Este pentru prima dată când cineva demonstrează, la nivel structural, că unele dintre modificări ar putea fi inversate”, a declarat Aaron Cravens, fondator și director executiv al Revel Pharmaceuticals, compania care a dezvoltat noua enzimă, citat de New York Times. 

Înainte de această descoperire, cercetătorii s-au focalizat pe schimbările celulare, inclusiv pe incapacitatea de regenerare și de diviziune adecvată. În același timp, științificii sunt conștienți de influența compușilor AGE asupra îmbătrânirii de mult timp, adaugă Cravens.

„Se acumulează pe proteinele din țesuturi precum rugina”, afirmă și biochimistul John Baynes.

Mai mult de zece mii de structuri proteice au fost analizate

Produșii de glicare se consideră printre cele mai rezistente substanțe care se acumulează în corp odată cu înaintarea în vârstă. În momentul inițierii studiului, cercetătorii s-au bazat pe o observație simplă: după deces, toate țesuturile umane se descompun și se reintegrează în natură.

„Dacă acest lucru este posibil înseamnă că există un mecanism biologic capabil să degradeze inclusiv acești compuși. În căutarea lui, ne-am îndreptat atenția către enzimele produse de microorganisme, responsabile de descompunerea materiei organice”, a explicat reprezentantul Revel Pharmaceuticals.

Cravens a condus o echipă care a examinat zeci de mii de secvențe ale enzimelor microbiene și ale structurilor proteice aferente. În continuare, cercetătorii au redus selecția la câțiva candidați aparent capabili să elimine produșii de glicare din țesutul uman.

Piele cu vârsta de 70 de ani, reîntinerită în laborator

În final, cercetătorii au descoperit enzima promițătoare numită CMLase și au optimizat-o pentru a spori eficacitatea.

„În cel mai spectaculos caz, am tratat o probă de piele provenită de la o persoană în vârstă și am reușit să readucem nivelurile de CML la valori comparabile cu cele observate la pielea unei persoane de 30 de ani”, a explicat Cravens.

Specialistul estimează că, dacă devine un tratament, enzima ar putea fi administrată periodic sau, în anumite situații, o singură dată. Această ipoteză nu a fost însă confirmată prin teste.

Echipa de cercetători intenționează să testeze enzima pentru tratarea unor boli oculare și a unor complicații asociate diabetului, care apar pe fondul acumulării de AGE în retină și cristalin, completează cercetătorul. Dacă rezultatele vor fi confirmate în studiile clinice, enzima ar putea avea aplicații într-o gamă largă de afecțiuni legate de acumularea AGE. Printre altele, ar putea fi investigată pentru a vedea dacă reducerea CML îmbunătățește elasticitatea țesuturilor bogate în colagen și ar putea fi studiată în afecțiuni renale sau cardiovasculare în care acumularea de AGE joacă un rol.

„Acest studiu este un exemplu remarcabil de inginerie enzimatică. Cred că această clasă de proteine are un potențial uriaș, încă insuficient explorat, pentru tratarea unui număr mare de boli umane”, conchide, pentru NYT, Michael C. Jewett, bioinginer la Universitatea Stanford, neimplicat în cercetare.

În prezent, rezultatele constituie o confirmare obținută în condiții de laborator. Enzima nu a fost evaluată pe animale sau pe subiecte umane, iar cercetătorii nu au demonstrat că scăderea CML restabilește funcționalitatea țesuturilor. Mai mult, trebuie să se stabilească dacă enzima poate traversa organele vii și dacă este sigură, luând în calcul și posibilitatea unui răspuns imun.

COMENTARII / 0