În ultima perioadă, odată cu debutul sezonului estival și cu numărul crescut de români care călătoresc în Grecia, o informație a devenit subiect de îngrijorare pentru cei care au optat pentru această destinație turistică. Peștele-iepure a fost semnalat în Marea Mediterană, ceea ce a stârnit anumite temeri. Potrivit unui specialist în biologie, această situație a fost însă considerată o panică nejustificată de către un doctor în biologie de la care HotNews a preluat declarația:
„este vorba mai degrabă despre o panică nejustificată”
.
În ultima perioadă, presa din România a publicat o serie de articole care au generat îngrijorare în rândul celor care se pregăteau să-și petreacă concediile în Grecia pe parcursul acestei veri.
În 2005, o specie de pește cunoscut sub numele științific de Lagocephalus sceleratus a pătruns în Marea Mediterană, provenind din zona Indo-Pacifică prin intermediul Canalului Suez, și și-a extins rapid arealul în ultimele două decenii. Acest pește, denumit popular peștele-iepure, ridică probleme atât pentru ecosistemele locale, cât și pentru activitatea pescarilor, așa cum se arată într-un reportaj euronews.ro. Însă, conform experților, el nu constituie un pericol real pentru sănătatea turiștilor sau a localnicilor, cu excepția unor situații cu totul excepționale.
Alexandru Iftime, cercetător la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, oferă detalii publicului HotNews cu privire la posibilitatea de a evita acest pește și subliniază că riscul de accidentare în apele Greciei este mai crescut din cauza altor specii decât Lagocephalus sceleratus.
Este lansat un avertisment tranșant: consumul său este complet interzis, datorită toxicității sale extreme.
Utilizatorii rețelelor de socializare au ridicat numeroase întrebări legate de potențialul pericol reprezentat de peștele-iepure.
Grecia este destinația aleasă de o familie pentru următorul concediu, însă o întrebare îi îngrijorează pe părinți.
O posibilă întâlnire cu peștele-iepure, despre care se vorbește pe Forum Grecia, unul dintre grupurile de pe Facebook dedicate turiștilor români care-și fac vacanțele în Grecia, îi face să se întrebe dacă acest pește reprezintă un pericol.
În mesajul său, femeia menționează că urmează să călătorească în Grecia cu copiii ei peste 3 săptămâni și întreabă dacă este adevărat că peștele-iepure poate fi periculos, în special în zona Halkidiki.
În Grecia, Nea Irakleia și împrejurimile sale, inclusiv zonele Salonic și Halkidiki, sunt locații de interes pentru cei care doresc informații actualizate despre pește-iepure. Un mesaj recent lăsat de un domn arată că oamenii sunt interesați să afle dacă au existat avertizări din partea autorităților locale sau informații afișate pe plaje. Oricine are cunoștințe sau experiențe recente cu privire la acest subiect este invitat să le împărtășească, având în vedere știrile recente apărute.
Un român se întreabă dacă ar trebui să fie îngrijorat de știrile recente despre peștele-iepure atunci când urmează să călătorească în Grecia. O altă persoană, care de asemenea planifică o vacanță în Grecia, a întrebat pe un grup dacă a întâlnit acest pește în Corfu.
În legătură cu situația din Thassos, un român menționează că problema peștelui-iepure pare să devină foarte serioasă în Grecia. Încă nu există raportări despre întâlniri cu acest pește în Thassos, ceea ce ridică întrebări despre posibila lui prezență nedetectată sau despre eficacitatea sistemului de raportare. Un alt aspect care complică situația este numărul redus de centre medicale disponibile pe insulă.
Pericolul de comportament agresiv este considerat relativ scăzut, fiind, probabil, mai puțin semnificativ decât riscul reprezentat de urșii care pot fi întâlniți pe Transfăgărășan. Comparația a fost făcută în scopul evaluării nivelului de pericol.
Biologul Alexandru Iftime consideră că teama generată de peștele-iepure nu este justificată, declarând:
„categoric este vorba mai degrabă despre o panică nejustificată. Animalul a mai provocat incidente, dar acestea sunt extraordinar de rare. Nu este nimic de care să ne îngrijorăm în mod deosebit”
.
Un alt factor care a contribuit la panică este dorința oamenilor de senzațional și tendința de a discuta despre evenimente neobișnuite. De asemenea, frica de necunoscut joacă un rol important în acest fenomen.
În ultimii ani, există un interes crescut pentru speciile invazive, inclusiv la nivelul politicilor europene și al proiectelor de mediu
, a adăugat expertul, potrivit căruia această curiozitate a publicului a alimentat, indirect, îngrijorarea.
O atenție deosebită a fost acordată acestei probleme în mass-media, unde, în anumite situații, informațiile au fost prezentate într-o manieră exagerată.
Nu toate speciile care au fost introduse în mediu sunt considerate invazive și nu orice lucru neobișnuit este, în mod automat, agresiv sau prezintă un pericol pentru ființele umane.
Oamenii, însă, au tendința de a se teme de ceea ce nu cunosc, în special atunci când se confruntă cu aspecte neobișnuite.
De asemenea, au existat numeroase filme senzaționaliste care au prezentat rechini, piranha și alte animale considerate periculoase, ceea ce a contribuit la creșterea acestei anxietăți.
În realitate, riscurile sunt foarte mici
, după cum afirmă Alexandru Iftime.
Prezența peștelui-iepure în apele Greciei nu ar trebui să îngrijoreze excesiv oamenii, potrivit unui biolog de la Muzeul Antipa. Acest specialist subliniază că specia respectivă are o răspândire naturală în zona Indo-Pacifică, unde conviețuiește de mult timp cu diverse specii marine, precum rechini, baracude și murene, fără incidente frecvente.
În general, riscul de agresiune este foarte mic, probabil mai mic decât cel reprezentat de urșii de pe Transfăgărășan
. În regiuni turistice precum Marea Roșie sau Maldive, oamenii trăiesc alături de aceste specii marine fără probleme majore, incidentele fiind rare.
Există situații rare în care peștele-iepure semnalat pe plajele din Grecia poate fi periculos. Acumularea unor cantități considerabile de substanțe toxice îl face toxic pentru consum. Acest fenomen a fost explicat de către un biolog de la Muzeul Antipa.
Consumul de pește-iepure poate avea consecințe extrem de grave pentru sănătate, datorită toxicității sale ridicate. Potrivit lui Alexandru Iftime, tetrodotoxina, o neurotoxină periculoasă, se acumulează în corpul peștelui prin intermediul alimentelor pe care le consumă.
„Ea este produsă de microorganisme marine și se concentrează de-a lungul lanțului trofic. Anumite organe ale peștelui acumulează cantități foarte mari. Toxina atacă sistemul nervos și este foarte dificil de combătut, deoarece blochează anumite mecanisme esențiale de funcționare celulară. Odată ce efectele s-au instalat, opțiunile terapeutice sunt limitate. Organismul trebuie să reziste și să elimine treptat toxina. Nu există antidot.
Intoxicațiile cu tetrodotoxină sunt extrem de periculoase din această cauză. Chiar și în Japonia, unde tradiția consumului de fugu, un alt pește din familia peștelui-iepure, este foarte veche și unde bucătarii primesc o instruire specializată, s-au înregistrat accidente datorate unor erori mici în procesul de preparare. În Japonia, există și crescătorii de pești fugu în medii controlate, fapt interesant. Deoarece toxina este generată de hrana peștilor, aceștia care sunt crescuți fără organismele care produc tetrodotoxina pot deveni practic netoxici.
În situații de contact direct, atingerea unui pește-iepure care a eșuat pe malul mării nu prezintă riscuri. Biologii de la Muzeul Antipa subliniază că
„Contactul direct cu un pește-iepure eșuat la mal nu este periculos”
În legătură cu toxicitatea ridicată a acestui pește și cu riscul ca acesta să fie găsit pe plajă, se ridică întrebarea: ce consecințe poate avea atingerea sau manipularea acestuia de către un copil? Alexandru Iftime este cel care va oferi clarificări pe această temă. Este esențial să înțelegem pericolele potențiale asociate acestui pește.
Biologul de la Muzeul Antipa subliniază că atingerea unui pește-iepure care a eșuat pe mal nu prezintă un pericol imediat. El explică faptul că toxinele asociate acestui pește nu sunt activate prin simpla atingere. În același timp, specialistul adaugă că, în general, evităm să atingem animale necunoscute, din precauție.
„Dar în general, nu punem mâna pe animale despre care nu știm ce sunt”
, afirmă el.
Un pericol mai puțin cunoscut îi amenință pe cei care se înoată în mările Greciei, și anume posibilitatea de a suferi leziuni din cauza unui anumit tip de viețuitoare marine. Experții avertizează că riscul de accidentare este mai crescut atunci când oamenii intră în contact cu anumite specii, printre care și ariciul de mare.
„Există un risc mai mare să te accidentezi în apele din Grecia din cauza unui arici de mare”
În general, interacțiunile dintre oameni și acest pește sunt lipsite de consecințe grave, însă puterea dentară a animalului poate duce la leziuni dureroase. Cazurile de vătămare au fost extrem de rare.
„A existat un caz în care o persoană și-a pierdut o falangă, însă mai grav de atât nu”
. Înotătorii ar trebui să fie conștienți de faptul că peștii-iepure se pot apropia ocazional de oameni, încercând să zgârie de pe suprafața pielii înotătorilor, ceea ce poate duce la mușcături.
Fiind o specie relativ inofensivă, acest pește se deplasează cu o viteză redusă și poate fi ușor ocolit. Alexandru Iftime subliniază importanța de a fi conștienți de mediul înconjurător și de a nu uita că ne aflăm într-un mediu natural, cum ar fi marea, și nu într-un spațiu controlat, precum o piscină.
Tot el avertizează că riscul de a suferi leziuni din cauza unui arici de mare este considerabil mai mare decât cel asociat cu peștele-iepure în apele din Grecia.
- În apele Greciei, Alexandru Iftime consideră că pericolul cel mai mare îl reprezintă posibilitatea de a călca pe arici de mare și de a suferi răni dureroase din această cauză.
- Potrivit acestuia, prezența numeroasă a aricilor de mare crește riscul de accidente, mai ales dacă nu se acordă atenție mediului înconjurător.
La anumite situații, puțin obișnuite, prezența peștelui-iepure pe plajele din Grecia poate avea consecințe nefaste pentru activitatea de pescuit. Potrivit explicațiilor oferite de un biolog de la Muzeul Antipa, aceste situații excepționale ar trebui să fie luate în considerare.
Nu există motive de îngrijorare în general
, însă anumite circumstanțe specifice ar putea conduce la probleme. Acestea au fost elucidate de către expertul de la Muzeul Antipa.
În Grecia, o preocupare majoră o constituie impactul acestei specii invazive asupra activității de pescuit. Anual, pierderile financiare suportate de pescari pot fi considerabile. „A migrat din Marea Roșie, prin Canalul Suez. Odată ce a ajuns într-un mediu nou, s-a reprodus rapid, fenomen care se produce în cazul speciilor care intră într-un ecosistem lipsit de mecanisme de control naturale. În mod cert, această specie cauzează dificultăți, în special pentru pescari. Cu ajutorul ciocului său puternic și hrănindu-se în mod oportunist, consumă peștii prinși în plase și poate deteriora echipamentele de pescuit. Aceasta este principala dificultate raportată în Grecia: prejudicii economice semnificative aduse pescarilor.
Pierderile pot ajunge la mii de euro anual pentru fiecare pescar. Situația este agravată de faptul că peștele nu poate fi valorificat ușor comercial, astfel că pentru pescari reprezintă o pierdere totală
, a explicat un biolog de la Muzeul Antipa.
Observarea acestei specii a avut loc în Creta, după cum a relatat un expert.
„Eu am văzut această specie în Creta”
În legătură cu preocupările cetățenilor români care intenționează să călătorească în Thassos ori Halkidiki, am adresat o întrebare pentru a stabili dacă există posibilitatea ca peștele-iepure să fie semnalat și în aceste regiuni.
Accidentele provocate de peștele-iepure sunt extrem de rare, potrivit lui Alexandru Iftime, biolog la Muzeul Antipa.
Nu este imposibil. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.
El a observat această specie în Creta.
Acest pește este caracterizat printr-un comportament calm și înoată cu viteză redusă, ceea ce facilitează evitarea lui.
În esență, este o specie curioasă și oportunistă, spre deosebire de una agresivă.
Nu are tendința de a ataca oamenii cu scopul de a le cauza vătămări.
- Cazul unei persoane care și-a pierdut o falangă a avut loc în Turcia, în 2019.
- Au existat și alte incidente izolate, dar sunt extrem de rare.
Cu aceste cuvinte, Alexandru Iftime încheie discuția.
COMENTARII / 0