Poluarea aerului crește riscul de depresie și anxietate, avertizează cercetătorii

Numeroase investigații științifice recente scot în evidență efectele nefaste ale poluării atmosferice, care nu se limitează la afectarea aparatului respirator și cardiovascular, ci se extinde...

Numeroase investigații științifice recente scot în evidență efectele nefaste ale poluării atmosferice, care nu se limitează la afectarea aparatului respirator și cardiovascular, ci se extinde și asupra stării psihice, accentuând problemele de depresie și anxietate. În contextul în care aproximativ 99% dintre locuitorii planetei noastre sunt expuși la niveluri de poluare a aerului superioare pragului recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, experții trag un semnal de alarmă cu privire la posibilele repercusiuni majore, dar neglijate, ale crizei poluării asupra sănătății mintale.

Creșterea numărului de cercetări relevă faptul că expunerea prelungită la aerul poluat poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale, favorizând apariția depresiunii și a anxietății, precum și a altor tulburări mintale.
Acest fenomen ridică îngrijorări legate de consecințele necunoscute ale poluării atmosferice.

Consecințele poluării aerului se extind dincolo de efectele asupra plămânilor și inimii, afectând și creierul, potrivit descoperirilor din clinici și laboratoare la nivel global.
Cercetătorii au scos la iveală că aerul poluat are un impact negativ și asupra sistemului nervos, o consecință care a fost neglijată vreme de zeci de ani.

Citește șiUn obicei simplu, practicat săptămânal, poate fi asociat cu o sănătate mintală mai bună a copiilor. Ce arată un studiu

Există o conexiune clară stabilită prin cercetări la nivel global între poluarea aerului și efectele sale asupra sănătății mentale, mai exact legătura cu depresia și anxietatea.

Nu putem ignora acest risc

, avertizează cercetătorii, care au studiat multiplele impacturi ale calității aerului asupra populației.

Descoperirile recente din cercetările ample desfășurate în regiuni geografice distincte, și anume Asia, Statele Unite și Europa, au stabilit o conexiune între expunerea prelungită la poluarea aerului și o probabilitate crescută de a suferi de depresie, anxietate și deteriorare a capacităților cognitive. Între timp, investigațiile de laborator și cele efectuate pe animale de laborator au scos în evidență posibilele mecanisme biologice care stau la baza acestui fenomen. Mai mult, rezultatele cercetărilor științifice sugerează că poluarea aerului ar putea fi asociată și cu o creștere a riscului de a dezvolta schizofrenie și tulburare bipolară, precum și cu o creștere a riscului de sinucidere.

În întreaga lume, problema poluării aerului atinge o scară impresionantă, afectând aproape 99% din populația globală. Nivelurile de poluare a aerului respirat depășesc standardele de calitate impuse de Organizația Mondială a Sănătății în aproape toate regiunile planetei. În special în țările cu venituri mici și medii, aerul este adesea extrem de poluat.

Descoperirile recente privind efectele poluării aerului ar putea oferi o explicație pentru numeroasele simptome de sănătate mintală resimțite în tăcere de către o mulțime de persoane din India, țară cu unele dintre cele mai mari niveluri de poluare la nivel global.
Oamenii de știință au informat despre acest posibilă legătură pentru Live Science, sugerând că rezultatele cercetărilor lor ar putea ajuta la înțelegerea unor aspecte ignorate ale impactului poluării asupra sănătății mintale.

Legătura dintre calitatea aerului și starea mentală a oamenilor a fost subiectul unui studiu recent. Poluarea aerului a fost asociată cu creșterea riscului de depresie și anxietate la populație. Cercetătorii trag un semnal de alarmă cu privire la consecințele neglijate ale poluării asupra sănătății mintale.

Nu știm suficient despre efectele poluării asupra creierului nostru

au declarat cercetătorii.

În India, regiunile supuse unei perioade prelungite de poluare intensă au oferit unele dintre cele mai convingătoare argumente în sprijinul acestei conexiuni. Rezultatele unei cercetări din 2025 au arătat că, dintre cele 359 de persoane chestionate din partea nordică a țării, femeile și bărbații care locuiau la o distanță de 3 mile (equivalent la 5 kilometri) de centralele electrice pe bază de cărbune erau mai înclinați să experimenteze stres, anxietate și depresie comparativ cu cei care locuiau la o distanță mai mare de aceste instalații.
Femeile au fost categoria cea mai afectată de această situație.

Se observă că expunerea populației la sursele de poluare atmosferică este condiționată și de atribuțiile legate de gen. În zonele rurale din India, poluarea aerului în locuințe este un fenomen comun, din cauza utilizării combustibililor din biomasă, precum lemnul de foc, turte uscate din bălegar de vacă și reziduuri agricole, pentru activități de gătit și încălzire a apei.

Rezultatele unei investigații recente efectuate pe un eșantion de aproape 30.000 de adulți cu vârsta peste 60 de ani din toată India au arătat că persoanele care utilizează combustibili solizi prezintă o probabilitate mai mare de a raporta simptome de depresie în comparație cu cei care folosesc metode de gătit mai puțin poluante, precum electricitatea sau gazul lichefiat. Această asociere a fost observată chiar și după ajustarea pentru factori cum ar fi statutul socioeconomic, nivelul de educație, starea de sănătate și mediul de viață.

În general, femeile sunt expuse o perioadă mai lungă de timp mai multe ore pe zi la surse de fum provenite de la sobele tradiționale de gătit și de la alte surse de poluare, ceea ce duce la o expunere mai mare în comparație cu bărbații, care nu au responsabilitatea de a pregăti mesele.

Un fenomen asemănător a fost semnalat și în alte regiuni situate în zona Asia-Pacific.

O relatare personală a unei persoane afectate a ieșit la iveală în urma impactului unei probleme. Experiența unei femei a scos în evidență efectele unei situații.

Confirmarea vine și din partea Rukmini Manjare, o femeie în vârstă de 54 de ani, care locuiește în satul Bubnal din statul indian Maharashtra. Acolo, timp de mulți ani, a lucrat în câmpurile de trestie de zahăr, unde arderea cojilor produc o ceață de fum.

În timp ce membrii familiei sale de sex masculin par să fie mai puțin afectați, ea însă dedică numeroase ore activității de gătit pe o stupă tradițională. Simptomele sale de neliniște și anxietate au debutat în urmă cu zece ani, perioadă în care a observat o corelație directă între accentuarea poluării și starea sa psihică deteriorată.

În ultima perioadă, familia lui Manjare a luat măsuri pentru a-i diminua expunerea la fumul dăunător, instalând un încălzitor solar de apă. Cu toate acestea, fumul provenit de la casele din apropiere continuă să invadeze locuința acesteia.

Editor : Ana Petrescu

COMENTARII / 0