Poporul cu „superputeri” genetice care trăiește cu carne, lapte și sânge. Stilul de viață pe care europenii nu l-ar tolera

Potrivit Blic, aproximativ 80% din dieta comunității este constituie din produse de origine animală, în special lapte, carne și sânge preluat de la cămile și...

Potrivit Blic, aproximativ 80% din dieta comunității este constituie din produse de origine animală, în special lapte, carne și sânge preluat de la cămile și capre.

Cercetătorii au identificat mutații genetice care ar putea clarifica de ce membrii acestei comunități pot păstra sănătatea în medii ce ar fi extrem de dificile pentru alte grupuri.

Echipa de geneticieni din cadrul Universitatea Vanderbilt a examinat mostre colectate de la membrii comunității Turkana, cu consimțământul locuitorilor și al liderului lor. În ciuda faptului că majoritatea fermierilor de animale se confruntă cu deshidratare cronică, alți parametri de sănătate se prezintă, în general, favorabili.

Citește și1 din 3 adulți români suferă de obezitate. Cazul revoltător al pacientului refuzat de spitale pentru că era „prea gras” și ce își propune să schimbe Carta Albă a Obezității

Prin compararea genelor lor cu cele ale altor grupuri indigene din zonă, cercetătorii au observat diferențe semnificative, printre care și la nivelul genei STC1. Această gene favorizează reținerea apei în corp. Specialiștii cred că acest mecanism ar putea oferi protecție rinichilor împotriva substanțelor generate de o dietă bogată în carne.

Acest tip de dietă este de obicei legat de un consum mare de purine, substanțe care pot stimula dezvoltarea gutei. Totuși, această afecțiune este practic absentă în comunitatea Turkana.

Procesul de adaptare nu se restrânge doar la dieta. Indivizii din această comunitate posedă trăsături genetice ce pot facilita păstrarea apei de către corp în medii cu temperaturi foarte ridicate.

Femeile din tribu Turkana parcurg zilnic distanțe de 5‑10 kilometri, purtând vase cu apă pe cap. În anumite momente, ele scufundă gropi de câțiva metri pentru a extrage apă destinată atât lor, cât și animalelor. În condiții de temperatură ce atinge aproximativ 40 °C, corpul lor trebuie să suporte un efort fizic intens, în ciuda unui aport caloric limitat.

Diferențele se evidențiază între populația din mediul rural și cea din mediul urban.

În ultimele zeci de ani, modul de trai al poporului Turkana a suferit transformări majore. Începând cu anii 1980, secetele și foametea frecventă au forțat mulți membri ai acestei comunități să abandoneze nomadismul și să se stabilească în orașe.

Pe măsură ce stilul de viață s-a schimbat, a suferit și transformarea alimentației. Carnea și laptele au fost parțial înlocuite cu cereale și produse procesate, bogate în făină și zahăr.

Cercetătorii au examinat diferențele dintre indivizii care locuiesc în zone rurale și cei din zone urbane. Indivizii din orașe au arătat o funcție renală mai redusă decât cei care păstrează stilul de viață tradițional.

Testele de sânge au arătat, în plus, o activitate crescută a unor gene legate de stres și inflamație, asociate cu dezvoltarea boli cardiovasculare.

Cercetătorii susțin că genele care au adus avantaje în condiții de deshidratare prelungită și alimentație majoritară de origine animală pot transforma în sarcină rinichii și metabolismul odată cu schimbarea stilului de viață și a dietei.

COMENTARII / 0