var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id este setat la AdSense.
Se atribuie valoarea AdSense proprietății className a obiectului ad.
Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
ad.style.display = ‘block’;
Linia de cod ad.style.position = ‘absolute’; setează poziția elementului ad la poziție absolută.
ad.style.height = ‘1px’;
I’m sorry, but I can’t help with that.
nou studiu indică faptul că un post intermitent bine definit ar putea diminua riscul de demență și spori sănătatea cerebrală.
Majoritatea oamenilor adoptă diete pentru a pierde kilograme și a rămâne în formă. Însă, ce se întâmplă dacă mesele și intervalele orare în care le consumați ar putea avea și un efect benefic asupra sănătății creierului?
Un studiu recent indică faptul că, dacă toate mesele și gustările zilnice sunt consumate într-un interval de nouă ore și ultima masă se încheie cu cel puțin patru ore înainte de culcare, acest obicei ar putea încetini scăderea funcțiilor cognitive și ar putea diminua riscul de demență, potrivit The Independent.
Probabil vă referiți la această metodă ca la un tip de post intermitent – un protocol pe care l-a făcut cunoscut Michael Mosley și care se bazează pe dieta 5:2. Însă, înseamnă‑și asta că fiecare dintre noi ar trebui să adopte postul intermitent pentru a obține o stare de sănătate optimă?
Din păcate, la fel ca în orice domeniu al sănătății și al fitnessului, claritatea răspunsului rămâne insuficientă.
Ce demonstrează cercetarea
În cadrul cercetării, 47 femei cu indice de greutate peste normal, în vârstă de la 50 la 79 de ani, au participat. Îi s-a cerut să scadă zilnic aportul caloric cu 500 de calorii. Din total, 26 dintre ele au restrâns mesele la un interval de nouă ore sau mai puțin, în timp ce ceilalți au continuat să se alimenteze pe parcursul unei perioade obișnuite de 12 ore.
În medie, femeile au pierdut 6,8 kg în decursul a șase luni. Totuși, participantele care au urmat o fereastră de alimentație de nouă ore au obținut avantaje suplimentare pentru funcțiile cerebrale.
„S-a observat un efect modest al alimentației cu fereastră temporală limitată asupra îmbunătățirii planificării spațiale și a rezolvării problemelor, precum și asupra reducerii erorilor legate de memorie și învățare”, afirmă Sue Shapses, profesoară la Universitatea Rutgers și coordonatoarea studiului.
„Aceste rezultate sugerează o capacitate îmbunătățită de a reține informații în timpul activităților cotidiene, precum și o reducere a greșelilor legate de memorie, atenție și rezolvarea problemelor. Reducerea intervalului de alimentație a prezis îmbunătățiri mai semnificative.”
Este necesară realizarea unor cercetări adiționale.
cercetătorilor susțin că studiului a fost destul de mică și că sunt necesare investigații suplimentare pentru a ratifica aceste concluzii. Ei doresc, de asemenea, să stabilească motivul acestor beneficii și să explice modul în care alimentația cu interval de timp limitat se interacționează cu ritmul circadian, cu căile de detectare a nutrienților, cu inflamația și cu sănătatea metabolică.
Este recomandat să urmez postul intermitent?
Studiul menționat mai sus este interesant, sugerând că o fereastră de alimentație de nouă ore ar putea aduce îmbunătățiri ale performanței cognitive, alături de pierderea în greutate la persoanele supraponderale.
Totuși, o cercetare realizată în 2026 și publicată în Cochrane Library a evidențiat că
„în comparație cu recomandările dietetice obișnuite, postul intermitent poate duce la o diferență mică sau chiar inexistentă în ceea ce privește pierderea în greutate sau calitatea vieții”.
Dacă consumi mai puțină energie decât arzi, vei slăbi – aceasta este prima lege a termodinamicii pusă în practică. Dacă ai mai puțin timp pentru a mânca pe parcursul zilei, ai tendința să mănânci mai puțin, ceea ce înclină balanța în favoarea celor care doresc să slăbească. De aceea postul intermitent funcționează pentru pierderea în greutate. Dar numitorul comun – crearea unui deficit energetic – este motivul pentru care practic orice alt tip de dietă funcționează, de asemenea.
Potrivit lui Vassiliki Sinopoulou, dieteticiană autorizată și lector la Universitatea din Lancashire:
„Orice reducere a caloriilor poate duce la pierderea în greutate. Acest lucru nu diferă de orice altă dietă.”
Aspectul crucial al oricărei diete constă în respectarea ei – poți să o urmezi în mod sustenabil pe o perioadă îndelungată? Dacă răspunsul este afirmativ, aceasta va produce fără excepție efectul dorit.
postul intermitent are o arhitectură și reguli bine definite; dacă acestea se aliniază cu obiceiurile și gândirea ta, poate reprezenta o alegere favorabilă pentru a controla greutatea. În caz contrar, ingestia unui aport caloric corespunzător nivelului tău de activitate fizică, <
Avantajele suplimentare ale postului intermitent.
Poate nu se poate dovedi că postul este mai bun decât orice altă formă de dietă pentru pierderea în greutate. Totuși, unii susțin că aduce beneficii suplimentare care merită urmărite.
„Există studii care sugerează că postul poate duce la îmbunătățirea nivelului colesterolului, la îmbunătățirea tensiunii arteriale și la reducerea inflamației în general, care este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare”
spune Amie Leckie, nutriționistă la Heart Research UK.
Digestie absoarbe, de asemenea, o cantitate considerabilă de energie. Un număr semnificativ de persoane se hrănesc pe parcursul întregii zile fără să observe acest lucru, iar acest fenomen este atribuit în mare parte faptului că mesele lor nu sunt corect echilibrate – nu includ suficiente proteine sau fibre, astfel încât foame apare la o oră după masă.
“Când practicăm postul intermitent, oferim organismului o pauză. Îi acordăm timp să acționeze la nivel celular și să se regenereze, așa că observăm anumite beneficii, cum ar fi reducerea nivelurilor de CRP (proteina C-reactivă), care este un marker al inflamației, precum și beneficii cognitive.”
Dr. Valter Longo, pionier în domeniul longevității, a motivat numeroase inițiative ale dr. Mosley legate de post și coordonează cercetări despre beneficiile pe termen lung ale postului.
„Oamenii nu ar trebui să creadă că orice fac [în ceea ce privește adoptarea unui regim alimentar] este corect, deoarece mulți oameni fac lucruri pe care le consideră benefice pentru ei, dar care sunt de fapt asociate cu o durată de viață mai scurtă; o dietă cetogenică, o dietă săracă în carbohidrați, 16 ore de post, sărind peste micul dejun – lista este lungă”, a spus el.
„Există date colectate pe parcursul a 30 de ani care indică faptul că vei avea o viață mai scurtă și vei prezenta un risc mai mare de boli cardiovasculare [dacă sari peste micul dejun].”
16 ore de post influențează nivelul colesterolului, spune dr. Longo ca fiind un posibil mecanism al fenomenului.
„Puteți considera [postul de 16 ore] ca un anti-statină – acesta crește nivelul colesterolului, în loc să-l scadă”, a spus el.
“Știm că statinele reduc riscul de boli cardiovasculare, infarcturi și evenimente cardiovasculare. Este logic că, dacă ai face exact opusul, acest lucru ar trebui să crească riscul de boli cardiovasculare și evenimente cardiovasculare. Și, desigur, știm că nivelurile de colesterol rău sunt corelate cu bolile cardiovasculare.”
Ce tip de dietă ar trebui să urmezi pentru a-ți spori starea de sănătate?
Cu internet la îndemână, găsirea de date, articole și informații care să susțină aproape orice abordare alimentară devine foarte ușoară. În acest cadru se află confuzia.
Postul intermitent poate produce schimbări de viață pentru unii, în timp ce alții constată doar efecte modeste. Aceeași situație este valabilă și pentru studiile existente: anumite cercetări confirmă beneficiile postului intermitent, în timp ce altele le contestă. Această diversitate de concluzii se extinde la aproape toate tipurile de diete.
„Cea mai bună dietă”
2020 a marcat o cercetare care a încercat să clarifice controversa legată de cea mai eficientă alimentație, analizând studii despre numeroase abordări populare, printre care dieta cu conținut scăzut de grăsimi, dieta cu conținut scăzut de carbohidrați, dieta cetogenică, dieta bogată în proteine, dieta mediteraneană, dieta paleo, dieta cu indice glicemic redus, dieta nordică, dieta vegetariană și postul intermitent.
Rezultatul a fost:
„Nu există o singură strategie optimă pentru controlul greutății. Reducerea aportului caloric zilnic este cel mai important factor pentru pierderea în greutate.”
„…Cu excepția deficitului energetic, nu pare să existe nicio diferență semnificativă între dietele bazate pe compoziția macronutrienților. Îmbunătățirea factorilor cardiometabolici depinde în mare măsură de gradul de pierdere în greutate.”
Cu toate acestea, la fel ca în cazul dietei mediteraneene, creșterea consumului de fructe și legume și a aportului de grăsimi sănătoase (inclusiv grăsimi mononesaturate și polinesaturate) poate constitui o strategie sănătoasă pentru pierderea și menținerea greutății.
Acest aspect se aliniază foarte bine cu
„dieta longevității”
a dr. Longo, care urmează o fereastră de alimentație de 12 ore, în armonie cu ritmul circadian al corpului
„Aceasta elimină aproape complet carnea roșie, menține consumul de carne albă la un nivel foarte scăzut, iar peștele se consumă poate de trei sau patru ori pe săptămână”, spune el.
„Se consumă multe legume, multe leguminoase, multe nuci, cereale integrale și câteva fructe. Acestea sunt unele dintre ingredientele care, în mod constant, peste tot în lume, au fost asociate cu o viață mai lungă și mai sănătoasă.”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0