Conform unui raport al Comisiei Lancet despre amenințările globale la sănătatea umană în secolul XXI, menționat de The Guardian, războiul nuclear și exploatarea malițioasă a inteligenței artificiale ar putea constitui cele mai grave pericole ce ar putea provoca dispariția omenirii până în anul 2100. În această evaluare se evidențiază 17 riscuri majore care afectează sănătatea umană și se subliniază importanța unor acțiuni urgente la nivel global.
Potrivit raportului, exploatarea răuvoitoare a inteligenței artificiale, inclusiv în dezvoltarea armelor biologice, împreună cu un eventual conflict nuclear ce ar provoca o foamete la scară mondială, reprezintă principalele amenințări recunoscute. Deși șansele ca aceste situații să se materializeze sunt evaluate ca fiind reduse, consecințele lor potențiale ar fi de o severitate catastrofală.
Un editorial, publicat în revista The Lancet în același timp cu raportul, avertizează:

„Amploarea daunelor, în eventualitatea materializării acestor riscuri, ar aduce o apocalipsă asupra umanității”
.
Război nuclear ar putea elibera în aer particule care să oprească lumina soarelui, provocând foamete la scară mondială. Pe de altă parte, inteligența artificială aplicată în dezvoltarea armelor biologice poate declanșa o criză de sănătate la nivel mondial.
În afară de aceste scenarii extreme, raportul subliniază încă 15 amenințări globale care ar putea compromite sănătatea umană și să genereze pierderi considerabile de „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate” (DALY). Printre acestea se numără:
Riscurile identificate sunt alarmante, însă experții subliniază că există răspunsuri pentru fiecare dintre ele.
„Deciziile lu
Raportul sugerează, de exemplu, că limitarea încălzirii globale la 1,8 grade Celsius ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă. În regiunile cu venituri ridicate, principalele amenințări sunt bolile netransmisibile, cum ar fi obezitatea și problemele de sănătate mintală. În schimb, în regiunile cu venituri scăzute, factorii precum educația deficitară și malnutriția infantilă rămân provocări majore.
Un alt pericol semnificativ detectat este scăderea finanțării pentru asistența umanitară provenită din țări dezvoltate, precum Statele Unite și Regatul Unit. Dacă această tendință va continua, ar putea genera pierderi de până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100. Cele mai afectate ar fi zonele din Africa Subsahariană, unde se observă deja rate extrem de ridicate de malnutriție infantilă.
Profesorul Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și expert în epidemiologie la University College London, a declarat: „Nu pornim de la ideea de a spune: «Priviți, vrem să vă speriem – iată câte amenințări planează asupra umanității». Pornim de la premisa că, dacă ești un factor de decizie în prezent – fie la nivel multilateral global, fie național –, acestea sunt potențialele amenințări cu care te-ai putea confrunta și aceasta este amploarea impactului pe care îl poți avea”.
Rezultatele raportului, expuse la Summitul Mondial al Sănătății din Berlin, Germania, subliniază importanța gestionării riscurilor înainte ca acestea să se transforme în crize majore. În consecință, autorii susțin alocarea de fonduri pentru dezvoltarea tehnologică și întărirea infrastructurilor de sănătate.
„Am început acest proces în urmă cu trei ani, crezând că există trei amenințări majore: conflictele, schimbările climatice și pandemiile.
Cu toate acestea, există un număr mult mai mare de amenințări care merită să ne îngrijoreze, iar guvernele trebuie să aloce fonduri și personal pentru a anticipa, preveni și pregăti în fața acestei game diverse de riscuri, a explicat Murray.
Raportul Comisiei Lancet va fi revizuit în fiecare an pentru a urmări schimbările riscurilor și pentru a integra posibilele amenințări noi.
COMENTARII / 0