Regula celor 8 ore de somn nu se aplică uniform tuturor. Un studiu publicat în 2026, care a examinat aproape 39.000 de indivizi, a descoperit o corelație între lungimea somnului, capacitatea cognitivă și schimbările cerebrale legate de Alzheimer. Echipa de cercetare a constatat că atât somnul prea scurt, cât și cel prea lung pot conduce la performanțe cognitive mai slabe.
Opt ore de somn s-a transformat, pentru mulți, în reperul unei nopți bine odihnite. Recentele studii privind îmbătrânirea și sănătatea creierului indică însă că realitatea este mult mai complexă. Nu există o durată unică, potrivită pentru toți, iar numărul de ore petrecute în pat nu reprezintă singurul semn al unui somn sănătos.
În iulie 2026, revista Alzheimer’s & Dementia a publicat un studiu ce a examinat datele a 38,816 participanți din UK Biobank. Echipa de cercetare a investigat legătura dintre durata somnului, modificările cerebrale asociate bolii Alzheimer și performanța la teste cognitive.
Concluzia indică un fapt esențial: atât deficitul de somn, cât și excesul de somn, s-au legat de performanțe cognitive mai slabe.
În cercetarea efectuată în 2026, subiecții care dormeau în jurul a 5-6 ore pe noapte, precum și cei care menționau un somn de 9-10 ore, au înregistrat performanțe mai scăzute la unele evaluări cognitive, în contrast cu alte grupuri de lungime a somnului.
Echipa de cercetare a descoperit o relație în formă de U între lungimea somnului și un indicator obținut prin imagistică prin rezonanță magnetică, concepută pentru a capta tipare de atrofie cerebrală asociate bolii Alzheimer.
Lungimea perioadei de somn trebuie evaluată ținând cont de vârstă, starea de sănătate, calitatea odihnei și activitatea zilnică.
National Institute on Aging (NIA), o instituție americană dedicată studiului îmbătrânirii, sugerează ca persoanele în vârstă să dormă în jur de 7-9 ore pe seară.
Cerințele personale pot diferi, iar somnul poate suferi schimbări odată cu înaintarea în vârstă.
Conform NIA, somnul consolidează memoria, învățarea, atenția, abilitatea de a face alegeri și bunăstarea fizică. Lipsa somnului adecvat sau calitatea slabă pot provoca dificultăți de concentrare, iritabilitate și amnezie.
Recomandarea de 7-9 ore explică de ce o durată fixă de 8 ore poate fi prea strictă. Pentru un individ, 7 ore pot fi adecvate, în timp ce altcineva poate necesita somn suplimentar pentru a se simți cu adevărat odihnit.
Regularitatea contează. Dacă în zilele lucrătoare dormi insuficient, iar în weekend încerci să compensezi prin ore suplimentare, un program neregulat poate perturba ritmul natural de somn și veghe.
Relația dintre somn și probabilitatea de a dezvolta demență a fost investigată și în cercetări longitudinale, care monitorizează subiecții pe intervale extinse.
National Institute on Aging a realizat o cercetare la aproape 8.000 de indivizi din Marea Britanie, începând cu vârsta de 50 de ani. Participanții au răspuns în mod repetat la întrebarea privind numărul de ore de somn, iar o parte dintre ei au purtat și aparate de monitorizare a activității.
În intervalul de urmărire, 521 de participanți au fost diagnosticați cu demență.
Indivizii care dormeau șase ore sau mai puțin în intervalul de vârstă 50‑60 de ani au înregistrat un risc cu aproximativ 30% mai ridicat de a fi diagnosticați ulterior cu demență, comparativ cu cei care dormeau în jur de 7 ore.
Somnul nu reprezintă o fază în care activitatea cerebrală se întrerupe. În seară, se desfășoară procese esențiale pentru întărirea memoriei, reglarea emoțiilor și buna funcționare a sistemului nervos.
„Ceva remarcabil se întâmplă când dormi. Este cea mai naturală formă de îngrijire de sine pe care o avem”
dr. Rafael Pelayo, specialist în somn la Universitatea Stanford, a precizat anterior.
Studii privind Alzheimer examinează conexiunea dintre somn și proteinele beta-amiloid și tau, care sunt implicate în schimbările tipice ale bolii.
În anul 2025, o meta-analiză care a reunit 30 de cercetări și aproape 15.000 de subiecți a descoperit legături între calitatea slabă a somnului și un nivel crescut de beta‑amiloid.
S-a constatat că o perioadă de somn mai redusă este legată de concentrații crescute de beta-amiloid, conform unor evaluări imagistice specifice.
Analiza realizată asupra proteinei tale nu a găsit nicio conexiune clară cu durata sau calitatea somnului.
În timp ce insuficiența de somn poate perturba funcționarea creierului, excesul de somn nu trebuie considerat automat ca un indicator de bună stare.
Cercetări selecte au evidențiat că somnul excesiv poate fi legat de performanțe cognitive reduse și de un risc crescut de demență.
Ocazional, un exces de somn poate fi rezultatul unor afecțiuni de sănătate preexistente.
De exemplu, depresia, unele afecțiuni cronice, tulburări de somn sau oboseală persistentă pot altera durata odihnei. În anumite situații, modificările somnului pot apărea înainte ca alte semne să devină evidente.
Dacă ai nevoie în mod constant de 10-11 ore de somn, te trezești cu oboseală sau adormi adesea pe parcursul zilei, este recomandat să consulți medicul.
„Dacă cineva îmi spune că doarme multe ore, dar se trezește obosit, ceva nu este în regulă”
, a evidențiat dr. Rafael Pelayo, expert în somn de la Universitatea Stanford.
Un creier sănătos nu se bazează exclusiv pe somnul corespunzător, ci și pe un regim de viață bine echilibrat. În medicina preventivă, se evidențiază importanța mai multor factori care pot modifica riscul unui declin cognitiv.
Câteva obiceiuri simple pot îmbunătăți calitatea somnului, asigurând o igienă a somnului mai bună.
Când agenda ta este aglomerată, poate apărea tentația de a privi somnul ca pe un interval pe care îl poți renunța în favoarea muncii, studiului sau distracției.
Pe termen lung, odihna constituie un element vital al sănătății mentale și al echilibrului corpului.
În anul 2026, Organizația Mondială a Sănătății a lansat o ediție actualizată a recomandărilor pentru diminuarea pericolului de pierdere a funcțiilor cognitive și de apariție a demenței.
Documentul conține sugestii privind activitate fizică, alimentația, controlul bolilor cronice și alți factori ce pot afecta sănătatea cerebrală.
OMS subliniază faptul că riscul de demență este afectat de numeroși factori care pot fi modificați.
Conform raportului Ikea Sleep Report, 34% dintre cetățenii români petrec la culcare 6 ore sau mai puțin, iar 40% declară că somnul nu a fost suficient.
Potrivit estimărilor realizate de Alzheimer Europe, în prezent peste 288.000 de români trăiesc cu demență, iar prognoza indică o creștere la aproximativ 400.000 până în anul 2050.
COMENTARII / 0