Rezistenţa la antibiotice ar putea provoca 39 de milioane de decese până în 2050, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Apariţia bacteriilor rezistente la antibiotice şi la alte antimicrobiene, uneori ca urmare a utilizării necorespunzătoare a acestora, provoacă peste un milion de decese anual şi,...

Apariţia bacteriilor rezistente la antibiotice şi la alte antimicrobiene, uneori ca urmare a utilizării necorespunzătoare a acestora, provoacă peste un milion de decese anual şi, la ritmul în care evoluează în prezent situaţia, ar putea duce la 39 de milioane de decese în următorii 25 de ani, a avertizat luni Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), transmit agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

În contextul combaterii rezistenței bacteriene la antimicrobiene, s-au observat îmbunătățiri, dar este necesară amplificarea eforturilor în domeniile prevenției, diagnosticării și utilizării adecvate a antibioticelor, a spus OMS.

La începutul unei săptămâni mondiale dedicate sensibilizării asupra rezistenţei la antimicrobiene, OMS a reamintit că această problemă „larg răspândită” ameninţă viitorul medicinei şi pune în pericol intervenţiile chirurgicale, naşterile, tratamentele împotriva cancerului, transplanturile şi tratamentele bolilor cronice. „Rezistenţa la antimicrobiene este larg răspândită şi ameninţă viitorul medicinei moderne”, a declarat Jean-Pierre Niemazi, director interimar al departamentului de rezistenţă la antimicrobiene al OMS, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Geneva.

Citește șiFarmaciștii îi dau dreptate jurnalistei Liliana Ruse în disputa cu ministrul Alexandru Rogobete: Medicamentul oncologic Lyrica se găsește în cantități limitate în doar opt județe / În București nu există

Bacteriile au dobândit de mult timp rezistență față de medicamentele create pentru a le elimina, ceea ce determină ca numeroasele molecule să devină ineficiente.

Creșterea acestui fenomen a fost alimentată de aplicarea extensivă a antibioticelor atât în medicină umană, cât și în veterinară, precum și în industria alimentară, fapt care a facilitat evoluția rezistenței la antimicrobiene (RAM) și a transformat-o într-una dintre factorii principali ai mortalității cauzate de infecții la scară globală.

„Infecţiile rezistente la medicamente ucid de ani la rând fără ca noi să ne dăm seama suficient de acest lucru”

a evidențiat Niemazi.

Conform OMS, superbacteriile rezistente la antimicrobii determină direct peste un milion de decesuri și adaugă la aproape cinci milioane de decese anual.

Un studiu al OMS privind progresele înregistrate de 183 de ţări în lupta împotriva rezistenţei la antimicrobiene în 2026 relevă că aproape nouă ţări din zece dispun de un plan naţional de acţiune împotriva acestui fenomen, comparativ cu 79 în 2017.

Potrivit Pravasha Prakash, responsabil tehnic al departamentului RAM al OMS, doar 42 state au un plan care este atât finanțat, cât și implementat și monitorizat.

„Ţările înregistrează progrese în toate etapele, dar eforturile trebuie intensificate pentru a atinge obiectivele stabilite pentru 2030”

a subliniat ea, subliniind în special necesitatea unei scăderi cu 10% a mortalității cauzate de rezistența bacteriană la nivel global.

Accesul la diagnosticare continuă să fie una dintre principalele vulnerabilități. Numai 36% dintre state dețin un laborator național de referință capabil să evalueze rezistența la toate bacteriile și fungii monitorizați de OMS, în timp ce ținta stabilită pentru anul 2030 este de 80%. Sylvia Bertagnolo, responsabilă pentru unitatea de monitorizare a rezistenței și consolidarea laboratoarelor, a precizat acest aspect.

„În lipsa testelor, medicii trebuie să trateze pacienţii fără a cunoaşte cauza infecţiei şi fără a şti ce antibiotic va fi eficient”

, Bertagnolo a sub

Potrivit ultimelor informații colectate de sistemul mondial de supraveghere al organizației, dintre cele șase infecții bacteriene confirmate în laborator și raportate la OMS, una a fost identificată ca fiind rezistentă la antibioticele utilizate în tratamentul acesteia în anul 2023.

În contextul acestor deficiențe, OMS a anunțat lansarea a doi noi ghiduri concepute pentru a sprijini statele în întărirea competențelor de diagnosticare. Primul ghid stabilește tipurile de teste care trebuie să fie accesibile la toate etapele sistemului de sănătate, de la unitățile de primă linie la spitalele de specialitate. Al doilea ghid include 73 de proceduri de laborator, acoperind faz

Totuși, progresul în metodele de diagnostic nu constituie soluția finală. OMS a făcut, de asemenea, un apel pentru optimizarea utilizării antibioticelor existente, întrucât dezvoltarea de noi terapii nu reușește să țină pasul cu viteza la care crește rezistența.

Conform reamintirii OMS, principalele instrumente pentru lupta împotriva rezistenței la antimicrobiene sunt: împiedicarea infecțiilor, vaccinarea, extinderea accesului la apă și la servicii de salubritate, precum și utilizarea corectă a antimicrobienelor.

Fără o reacție mai viguroasă, Jean-Pierre Niemazi a subliniat că 39 de milioane de decese ar putea fi atribuite rezistenței la antimicrobiene până în 2050.

© G4Media.ro.

COMENTARII / 0