Roboții care țin companie bolnavilor de Alzheimer. Cum este folosită inteligența artificială pentru a-i ajuta pe pacienți

De la roboți capabili să poarte conversații până la o voce bazată pe inteligență artificială, spitalele și centrele de îngrijire din Franța testează noi tehnologii...

De la roboți capabili să poarte conversații până la o voce bazată pe inteligență artificială, spitalele și centrele de îngrijire din Franța testează noi tehnologii menite să sprijine persoanele care trăiesc cu Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative, potrivit Euronews.

Spitalul Broca, localizat în Paris, găzduiește studii în care pacienții vârstnici sunt implicați, iar intervenția include un număr considerabil de roboți.

Robotul NAO recurgă la întrebări și activități pentru a promova dialogul și a susține funcțiile cognitive. În timpul unei întâlniri, acesta solicită pacienților să finalizeze proverbe populare.

Citește șiCum se spală fructele și legumele pentru a elimina pesticidele. Ce produse se păstrează în frigider și care la temperatura camerei

Robotul le adresează: „O să vă spun începutul unui proverb, iar voi puteți încerca să-mi spuneți cum se termină”.

Un alt instrument, Paro, a fost creat pentru a asigura confort în context terapeutic. Seaca robotică poartă senzori care îi permit să răspundă la mișcările și sunetele generate de pacient.

Alt robot, Miroki, a fost proiectat să comunice cu pacienții prin dialog.

Michele, în vârstă de 72 de ani, trăiește o experiență inedită, însă nu îi provoacă neliniște.

„Nu, nu sunt îngrijorată, dar prefer contactul uman”

ea declară.

Care este răspunsul pacienților?

Cercetătorii afirmă că răspunsurile pacienților la această tehnologie variază semnificativ.

Lea Vecchioni, specialist în psihologie și inginer de cercetare la Broca Living Lab, afirmă

„Unii pacienți sunt aproape uimiți. Li se pare extraordinar să vadă în viața reală lucruri pe care până acum le-au văzut doar la televizor.”

Alți oameni, totuși, declară că

resping categoric tehnologia și roboții

.

Cercetătorii investighează dacă aceste aparate pot sprijini pacienții în a se implica mai activ în diverse tipuri de terapie.

Maribel Pino, cercetătoare în psihologie cognitivă și director de cercetare la Broca Living Lab, precizează:

„Robotul poate acționa ca un facilitator care ajută pacienții să se implice în ședințele de terapie”

Printre utilizările posibile, se evidențiază stimularea cognitivă, terapia de limbaj și vorbire, fizioterapia și recuperarea psihomotorie.

Inteligență artificială este adaptată la fiecare rezident.

În regiunea de sud a Franței, un nou studiu aplică tehnologia inteligentă artificială într-un centru de îngrijire. În localitatea La Septfontoise, din departamentul Tarn-et-Garonne, echipa medicală evaluează Livana, un program AI destinat să ajute rezidenții atunci când aceștia se agită.

telefon este mijlocul prin care tehnologia operează și poate crea dialoguri adaptate. Înainte de startul testului, echipa a adunat, cu acordul și sprijinul familia, informații biografice despre locatari. Aceste date pot cuprinde elemente privind pasiunile lor și experiențele anterioare.

Datele sunt ulterior exploatate pentru a adapta vocea sistemului și materialul dialogurilor.

„Vocea poate include elemente care ajută la calmarea rezidentului, în funcție de interesele și povestea sa de viață”

prezintă psihologul Elodie Jammes.

Sistemul este supus testării ca metodă non-medicamentară pentru indivizi care conviețuiesc cu Alzheimer sau cu alte tulburări neurodegenerative.

Conform Ghislaine Verines, directoarea La Septfontoise, tehnologia poate constitui un sprijin adițional atât pentru rezidenți, cât și pentru personal.

„Scopul testului este de a explora abordări non-medicamentoase care pot îmbunătăți starea de bine a rezidenților, oferind în același timp un sprijin suplimentar personalului de îngrijire”

afirmă aceasta.

Nu trebuie să fie considerată ca un mijloc de înlocuire.

În cadrul acestor studii, cercetătorii caută modalități inovatoare de a sprijini persoanele afectate de tulburări cognitive.

Maribel Pino subliniază, totuși, că funcția roboților trebuie să rămână bine delimitată.

„Nu cred că robotica ar trebui privită ca un instrument de înlocuire”

, declară ea.

„Rămân niște instrumente, indiferent cât de sofisticate ar deveni capacitatea lor de a conversa sau prezența lor.”

Totuși, conform cercetătoarei, există ceva ce tehnologia nu reușește să furnizeze.

Acestea nu vor înlocui niciodată legăturile umane fundamentale de care oamenii au nevoie.

Franța a realizat experimente care evidențiază diverse modalități în care inteligența artificială și robotica sunt aplicate în îngrijirea persoanelor cu demență. Unele soluții urmăresc să încurajeze dialogul, în timp ce altele se axează pe terapie, confort sau asistență adaptată.

Cercetătorii subliniază că principalul obiectiv al acestor tehnologii nu constă în înlocuirea personalului de îngrijire. În schimb, experimentele urmăresc să determine în ce măsură tehnologia poate susține îngrijirea, asigurând în același timp ca contactul uman să rămână în prim-plan.

COMENTARII / 0