România, lider în UE la mortalitatea nou-născuților: „Un semnal de alarmă

Ștefania Mircea, coordonator de programe la organizația Salvați Copiii, subliniază că banii investiți în sistemul medical se transformă direct în oportunități de supraviețuire. Potrivit ultimului...

Ștefania Mircea, coordonator de programe la organizația Salvați Copiii, subliniază că banii investiți în sistemul medical se transformă direct în oportunități de supraviețuire. Potrivit ultimului raport al acestei organizații non-guvernamentale, România a înregistrat cel mai mare număr de decese în rândul copiilor sub un an din ultimul deceniu. Care sunt factorii care diferențiază România de alte state europene în acest context?

„Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață”

„Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață”

Citește șiDupă AVC, pericolul persistă: investigație pentru cauză și prevenire

devine

Ștefania Mircea , pentru publicul HotNews :

„Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață”

. Ultimul raport al Salvați Copiii arată că România are rata mortalității infantile cea mai mare din ultimul deceniu . Ce face România diferită de alte țări europene ?

în

Pentru HotNews , Ștefania Mircea ,coordonator la Salvați Copiii ,afirmă:

„Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață”

.Raportul Salvați Copiii relevă că România are cea mai ridicată rată a mortalității infantile din ultimul deceniu . Î

final

Ștefania Mircea ,coordonator de program la Salvați Copiii ,în discuție cu HotNews :

„Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață”

. Cel mai recent raport al Salvați Copiii arată că în România rata mortalității infantile este cea mai mare din ultimul deceniu . Care este diferența României față de alte țări europene ?

În anul 2024, România a înregistrat un număr alarmant de decese în rândul nou-născuților, cu o rată de 6,6 decese la fiecare 1.000 de nașteri vii, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

România înregistrează o incidență a deceselor în rândul nou-născuților de aproape două ori superioară mediei Uniunii Europene. În anul 2024, un număr de 952 de copii născuți vii au decedat pe teritoriul României.

În cadrul Uniunii Europene, indicele mediu al mortalității infantile, care cuantifică numărul de copii decedați sub vârsta de un an la fiecare 1.000 de nou-născuți vii, se situează la 3,5 decese la 1.000 de nașteri, potrivit datelor prezentate într-o analiză efectuată de organizația non-guvernamentală Salvați Copiii.

Nu există date suplimentare în text original care să necesite citate.

Potrivit organizației non-guvernamentale, boli respiratorii și afecțiuni infecțioase și parazitare sunt cele mai frecvente motive. Reprezentanta organizației Salvați Copiii subliniază că majoritatea acestor cazuri ar putea fi evitate.

Discutând cu HotNews, Ștefania Mircea a accentuat că disparitățile în ceea ce privește accesul la asistență medicală rapidă sunt evidente între mediul rural și cel urban, iar lipsa de cunoștințe a părinților, coroborată cu ineficacitatea instituțiilor statului duc la tragedii.

Există o conexiune strânsă între resursele financiare și viețile oamenilor, care a ridicat numeroase îngrijorări.

Procentul din PIB alocat pentru sănătate în România este de 5.2%, fiind considerabil mai mic în comparație cu cel din Austria. Există o corelație directă între acest procentaj și numărul ridicat de decese? Potrivit Ștefaniei Mircea, România continuă să aibă unul dintre cele mai mici procentaje din PIB dedicate sănătății în cadrul Uniunii Europene, ceea ce are repercusiuni asupra infrastructurii, accesibilității serviciilor medicale, prevenirii și resurselor umane.

Legătura dintre bani și vieți omenești este una foarte concretă: mai puține echipamente, mai puține cadre medicale, secții supraaglomerate, întârzieri în diagnostic și acces inegal la îngrijire.

Astfel, investițiile financiare limitate se reflectă în calitatea și cantitatea serviciilor de sănătate oferite.

În ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate, România a înregistrat o alocare de 5,2% din PIB în anul 2024. Spre comparație, țările europene au avut alocări considerabil mai mari: Austria a dedicat 9,5% din PIB, în timp ce Cehia și Croația au alocat câte 9%, iar Franța, 8,9%. Pe de altă parte, țările cu cele mai mici alocări au fost Ungaria, cu 4,7%, Malta, cu 5%, și România, care a rămas la 5,2% din PIB pentru sănătate.

La nivel european, România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește sănătatea infantilă. În anul 2024, țara noastră a înregistrat o rată a mortalității infantile care atinge 6,2 la mia de copii născuți vii, în timp ce în Austria această valoare a fost de 3,1 la mia de copii născuți vii. Spre comparație, Cehia a raportat o rată a mortalității infantile de 2,3 la mie pentru același an. În termeni absoluți, 952 de copii au decedat în România înainte de a atinge vârsta de un an.

Mortalitatea infantilă în creștere reprezintă un indicator al vulnerabilităților existente în cadrul sistemului de sănătate, conform unor opinii.

România înregistrează o rată a mortalității infantile de 6,6 la mia de copii născuți vii în anul 2024, în creștere cu un procent față de anul precedent, când aceasta era de 5,6. Această evoluție îngrijorătoare ridică întrebări legate de starea sistemului de sănătate.

Creșterea mortalității infantile este un semnal de alarmă care reflectă vulnerabilități acumulate în sistemul de sănătate de-a lungul timpului.

Situația nu poate fi atribuită unei singure cauze, ci mai degrabă suprapunerii mai multor factori, printre care: presiunea crescândă asupra maternităților, creșterea numărului de nașteri premature, inclusiv la vârste gestaționale tot mai mici, deficitul de personal medical, accesul inegal la îngrijiri prenatale și întârzierile în investiții.

Mortalitatea infantilă nu numai că înregistrează o creștere, determinată și de reducerea numărului de copii născuți, ci și numărul de copii decedați sub vârsta de un an crește în mod absolut. Orice regres al parametrilor de sănătate ai copilului trebuie să fie considerat o chestiune de importanță națională.

Dezvoltarea inegală dintre mediul rural și cel urban este o problemă semnificativă. Zonele rurale și zonele urbane prezintă caracteristici distincte. Aceste diferențe sunt destul de pronunțate.

Deși se alocă fonduri suplimentare pentru sănătate, numărul deceselor în rândul copiilor rămâne ridicat.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple și complexe.
Investițiile în sănătate nu conduc neapărat la îmbunătățirea rezultatelor dacă sistemul de sănătate este dezechilibrat.
În acest context, creșterea fondurilor nu este suficientă pentru a rezolva problema.

În țara noastră, disparitățile semnificative persistă între mediul urban și cel rural, precum și între unitățile medicale mari și cele mici, în ceea ce privește accesul la prevenire și tratament. România se confruntă cu dificultăți generate de penuria de personal medical, infrastructură inadecvată și întârzieri în accesul la îngrijiri medicale pentru femeile însărcinate și nou-născuți, probleme care sunt agravate și de nivelul de educație în domeniul sănătății.

De asemenea, fondurile alocate sunt, în multe cazuri, dispersate și nu sunt neapărat înglobate într-un plan strategic cu o perspectivă de durată pe termen lung. Acest fapt pune în evidență necesitatea unei abordări mai integrate și mai coerente.

În România, ratele de mortalitate infantilă variază semnificativ de la un județ la altul, existând regiuni cu valori apropiate de cele din Austria, precum București și județul Olt. În același timp, județe ca Mureș, Suceava și Ialomița înregistrează rate de mortalitate infantilă superioare 10 la mie. Aceste disparități ridică întrebări privind accesul inegal la servicii medicale de calitate, în special pentru sănătate mamei și a nou-născutului.

– Disparitățile dintre județe arată că accesul la servicii medicale de calitate nu este uniform în România, în special în ceea ce privește sănătatea mamei și a nou-născutului.

Implementarea unui sistem eficient de depistare, evaluare și encaminhare a cazurilor cu potențial risc este esențială, în loc de a uniformiza toate unitățile medicale la standardele celor mai mari centre universitare. Monitorizarea sistematică a sarcinilor prin controale periodice permite identificarea timpurie a situațiilor cu risc și trimiterea lor către unități medicale de nivel superior.

Pentru a aborda problema, este nevoie de investiții concentrate care să permită maternităților din județele aflate în dificultate să îndeplinească cerințe minime de securitate, precum și de sprijin financiar pentru angajații din domeniul medical și de un mecanism eficient de transfer al urgențelor.

Țara noastră se confruntă cu o lipsă de continuitate în ceea ce privește strategiile de sănătate publică. „României îi lipsește consecvența în politicile publice de sănătate” este o afirmație care subliniază această problemă.

În ceea ce privește speranța de viață, au fost perioade recente în care aceasta a înregistrat o scădere pe teritoriul României. Unii experți în sociologie au avansat ipoteza că societatea noastră ar putea avea o capacitate limitată de a promova viața. Ce consideraţi că reprezintă o lacună în acest context? – Factorii care influențează speranța de viață sunt mai mulți și includ, pe lângă sistemul medical, condițiile socioeconomice, nivelul educațional, dar și aspecte precum sărăcia, calitatea alimentației, practicile preventive și gradul de încredere a populației în instituții.

România se confruntă cu o lipsă de consecvență în ceea ce privește politicile de sănătate publică și o cultură a prevenției insuficient dezvoltată. În loc de a investi în mod constant în sănătatea populației pentru a preveni agravarea problemelor, țara noastră tinde să reacționeze mai puternic în situații de urgență.

Întrebarea privind ponderea factorilor educaționali și sistemici în cadrul problemei interacțiunii complexe dintre educație și sistem primește un răspuns nuanțat. Problema are multiple fațete, fiind atât o chestiune de educație, cât și una de sistem, cu influențe reciproce. Dezinformarea în legătură cu vaccinarea, educația deficitară în domeniul sănătății și accesul restrâns la informații exacte influențează deciziile luate de familii. În paralel, sistemul medical supraîncărcat uneori comunică ineficient cu pacienții și pierde încrederea acestora. Abordarea sănătății și educației trebuie să fie una integrată, nu una separată.

Potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Sănătate Publică pentru anul 2024, mortalitatea infantilă în România este puternic influențată de factori precum nivelul de educație al mamelor și stabilitatea ocupațională. Analiza efectuată a scos în evidență o legătură directă între nivelul scăzut de educație și lipsa unei situații profesionale stabile, rezultatele studiului reprezentând un semnal de alarmă.

În cazul deceselor la nou-născuți, există o legătură puternică cu situațiile de vulnerabilitate socială, caracterizate prin educație limitată, somaj și statut socio-economic instabil, cum ar fi în cazul femeilor necăsătorite, tinere sau casnice.

În zonele unde multiplele vulnerabilități se combină, și anume educația precară, sărăcia, accesul restrâns la asistență medicală, resursele materiale inadecvate și discontinuitatea îngrijirii prenatale, se înregistrează o incidență crescută a deceselor în rândul nou-născuților.

Impactul negativ al incompetenței se face simțit în mecanismele complexe ale României, inclusiv în cel al sănătății.
Întârzierile în procesul decizional au repercusiuni imediate și directe asupra populației.
În domeniul sănătății, consecințele sunt și mai accentuate, fiind vorba despre vieți omenești și despre calitatea acestora.
Pe lângă personalul foarte bine pregătit care operează sub o presiune imensă, există și alte dificultăți, precum problemele de management, de continuitate și de prioritizare a investițiilor.

Pentru ca un sistem să fie considerat funcțional, sunt necesare echipe medicale cu pregătire superioară, infrastructură de calitate și echipamente de ultimă generație, pe lângă politici publice clare și o administrație eficientă.

COMENTARII / 0