Românii așteaptă peste trei ani pentru medicamente noi, față de două luni în Germania. Ce spune șefa Agenției Europene a Medicamentului despre aceste diferențe uriașe

Conform datelor furnizate de EFPIA, România înregistrează cea mai lungă durată mediană de așteptare pentru accesul la medicamente inovatoare dintre cele 36 de țări analizate,...

Conform datelor furnizate de EFPIA, România înregistrează cea mai lungă durată mediană de așteptare pentru accesul la medicamente inovatoare dintre cele 36 de țări analizate, în timp ce Germania se află pe polul opus.

Diferența este de peste 21 de ori: aproximativ trei ani și patru luni în România, comparativ cu mai puțin de două luni în Germania.

Șefa EMA, când a răspuns la o întrebare adresată de Mediafax, a întrebat: „În ce mod putem încă să discutăm accesul egal la tratamente în Uniunea Europeană?”

Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112

În timpul unei conversații cu directoarea executivă a EMA la sediul instituției din Amsterdam, în cadrul unui eveniment destinat jurnaliștilor europeni, jurnalistul Mediafax a evidențiat diferențele de timp dintre statele UE, citând România ca exemplu.

„Potrivit celor mai recente date ale industriei farmaceutice europene, pacienții din Europa de Est, de exemplu cei din România, așteaptă 1.201 zile pentru accesul la medicamente noi, comparativ cu numai 56 de zile în Germania. Care sunt principalele motive ale unei diferențe atât de mari între statele UE și în ce măsură noua legislație farmaceutică europeană ar putea reduce acest decalaj?”, a întrebat jurnalistul Mediafax.

Întrebarea a abordat și perspectiva ca Uniunea Europeană să creeze un cadru mai integrat pentru accesul la medicamente, depășind simpla aprobare, astfel încât pacienții din țări mai mici sau mai puțin dezvoltate să nu fie lăsați în urmă.

Emer Cooke a precizat că această problemă este inclusă în lista de aspecte tratate de reforma legislativă europeană privind farmaceutica.

„Este unul dintre elementele abordate în noua legislație farmaceutică. Există prevederi prin care companiilor li se poate solicita să depună cereri de rambursare în toate statele membre și prevederi care permit retragerea unor stimulente dacă nu fac acest lucru”, a declarat directoarea executivă a EMA.

Conform declarației sale, această schimbare semnifică o perspectivă mai bine definită asupra diferențelor dintre statele membre.

„Cred că este prima dată când avem o preocupare reală pentru a încerca să asigurăm o echitate mai mare în privința accesului în diferitele state membre”, a adăugat Cooke.

Emer Cooke a declarat:

Trebuie să lucrăm mai mult ca Europă, nu ca țări individuale

Directoarea EMA a evidențiat că există o diferență fundamentală între modul în care sunt aprobate medicamentele și modul în care acestea ajung în realitate la pacienți.

Autorizațiile de acces pe piață se eliberează printr-un cadru european unitar, însă organizarea și finanțarea sistemelor de sănătate continuă să fie în sarcina fiecărui stat membru.

„Avem această nepotrivire între perspectiva europeană și cea națională”,

a precizat Emer Cooke.

Oficialul din Uniunea Europeană susține că ar fi benefic ca UE să implementeze o strategie mai sinergică pentru a diminua disparitățile de acces.

„Personal, cred că trebuie să lucrăm mult mai mult în privința accesului la medicamente ca Europă, nu ca țări individuale”

directoarea EMA a răspuns la întrebarea adresată de Mediafax.

O dintre opțiunile menționate este cooperarea dintre state pentru achiziționarea de medicamente, astfel încât țările cu putere de negociere mai mică să poată beneficia de avantajele unei piețe extinse.

„Cred că există posibilități pentru achiziții comune și pentru colaborare în unele dintre aceste domenii, deoarece puterea de cumpărare este mai mare atunci când lucrezi împreună cu mai multe țări”,

Cooke a precizat.

Emer Cooke: Responsabilitatea privind sistemele de sănătate persistă la nivelul național.

Într-o declarație, Șefa EMA a subliniat faptul că aprobarea unui medicament la nivelul UE nu implică că autoritățile locale stabilesc disponibilitatea sau rambursarea acestuia în fiecare națiune.

Chiar dacă autorizațiile de comercializare se obțin printr-un cadru unitar, modul de organizare și modul de finanțare a sistemelor de sănătate continuă să fie sub controlul stărilor membre.

„Cred că este important să ne amintim că, deși sistemul de autorizare a introducerii pe piață a medicamentelor este unul european, responsabilitatea pentru sistemele de sănătate rămâne o competență națională”,

a răspuns la întrebarea adresată de Mediafax Emer Cooke.

Directoarea EMA a precizat că, odată ce autoritățile europene acordă aprobarea, responsabilitatea de a stabili ce medicamente sunt necesare pentru populație și ce terapii vor fi puse la dispoziție pacienților revine autorităților naționale.

„Depinde apoi de sistemele naționale de sănătate să decidă dacă este vorba despre un produs pe care îl consideră important și pe care trebuie să îl pună la dispoziția populației”, a precizat Cooke.

România ocupă poziția de ultimă în clasamentul accesului la medicamente inovatoare.

Documentul Patients W.A.I.T. 2025, emis de EFPIA în mai 2026, a examinat accesibilitatea a 168 de produse farmaceutice de ultimă generație care au obținut aprobare în Uniunea Europeană în intervalul 2021–2024.

Analiza indică că durata medie până la lansarea unui medicament nou în țările studiate este de 532 de zile, conform timpului median.

În Germania se înregistrează cel mai scurt interval, de 56 de zile, în contrast cu România, unde perioada ajunge la 1.201 zile.

Indicatorul măsoară timpul dintre autorizarea unui medicament și momentul în care acesta devine disponibil pacienților, în majoritatea statelor prin includerea în sistemele de rambursare sau compensare.

Raportul indică faptul că diferențele dintre țările europene persistă și se agravează, deși există un cadru unitar pentru aprobarea medicamentelor.

În România, și ARPIM a raportat aceeași problemă.

Într-o cercetare lansată în luna mai, organizația a semnalat că întârzierile în lansarea terapiilor noi ar putea agrava afecțiunile, spori numărul de internări și reduce calitatea vieții pacienților.

Pentru ce cauză un medicament aprobat în UE ajunge prompt în Germania, dar este disponibil mult mai târziu în România.

Agenția Europeană a Medicamentului se ocupă de evaluarea științifică a medicamentelor, examinând eficacitatea, siguranța și calitatea acestora.

Pentru medicamentele aprobate prin procedura centralizată, permisiunea acordată de Comisia Europeană rămâne valabilă în toate statele membre.

Chiar dacă se obține aprobarea europeană, nu se asigură instantaneu disponibilitatea tratamentului în fiecare națiune.

Odată ce se obține autorizarea, se activează proceduri naționale care se ocupă de stabilirea prețurilor, de evaluarea beneficiilor terapeutice, de negocierea cu producătorii și de înscrierea medicamentelor în listele de compensare.

Procedurile menționate pot diferi semnificativ între state, iar bugetele sistemelor medicale determină capacitatea de a facilita accesul la terapii noi.

La aceeași sesiune din Amsterdam, când un alt reporter l-a întrebat despre presiunile pe care anumite companii farmaceutice le exercită asupra statelor cu economii mai mici, Emer Cooke a subliniat din nou că EMA nu are rol în negocierea prețurilor.

Ea a precizat că există inițiative de colaborare între statele membre și că legislația europeană referitoare la medicamentele critice include proceduri de achiziție coordonată.

Legislația europeană privind farmaceutica nou introdusă ar putea diminua disparitățile. Ce se modifică?

Uniunea Europeană este implicată în procesul cea mai ext

În data de 28 septembrie 2026, Consiliul Uniunii Europene a aprobat noul pachet legislativ, în urma acordului politic semnat cu Parlamentul European în decembrie 2025.

Obiectivul reformei este să faciliteze accesul pacienților la medicamente, să limiteze posibilitatea de penurie și să stimuleze inovația în domeniul farmaceutic.

Printre schimbările majore se evidențiază opțiunea ca statele membre să poată solicita companiilor să asigure cantități adecvate de medicamente pentru a satisface nevoile pacienților, sub anumite condiții stabilite de noul cadru.

Reforma propusă aduce schimbări la termeni de protecție comercială și la datele de cercetare care oferă avantaje producătorilor de medicamente inovatoare.

Reglementările noi exigen terminarea procesului legislativ și publicarea în Registrul Oficial al Uniunii Europene. Conform programului prezentat de EMA, implementarea completă a noului cadru se prevede pentru anul 2028, după o fază de tranziție.

După aplicarea reformei, deciziile referitoare la compensarea și finanțarea medicamentelor vor rămâne în mare parte în autorităților naționale, responsabilitatea.

COMENTARII / 0