Longevitatea nu este determinată doar de accesul la medici și la bani. Rutinele sănătoase și echilibrul emoțional pot părea concepte abstracte, însă se regăsesc frecvent în stilul de viață al oamenilor longevivi și sănătoși. Experiența din cabinet arată că oamenii care au învățat să fie disciplinați ajung să aibă o calitate mai bună a vieții, explică medicul geriatru Georgiana Pop. Iar asta se observă în special la românii care revin în țară după ce au trăit vreme îndelungată în alte state europene.
„Am văzut aceste diferențe în cabinet. Mulți dintre cei care au trăit în străinătate și s-au reîntors acasă și-au făcut o rutină corectă: au un regim de viață echilibrat, o alimentație sănătoasă, fac exerciții, și nu mă refer doar la mersul pe jos. Am pacienți care au trăit în Norvegia, Italia sau Anglia, spre exemplu, care își păstrează acea rigoare întâlnită acolo. Vor să trăiască mai mult și aplică ce au învățat în țara în care au emigrat“, declară medicul geriatru Georgiana Pop.
Exemple demne pe care să le urmezi
Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii
Potrivit observațiilor medicului, pacienții care pun accent pe bunăstarea lor preferă să renunțe la consumul de alcool ca mijloc de a face față stresului cotidian și se orientează mai mult spre moderație.
„Noi, românii, păstrăm încă anumite obiceiuri vechi și folosim adesea alcoolul ca pe un mijloc de a ne induce o stare de bine sau de fericire, ceea ce este greșit. Este și o problemă de educație pentru sănătate, care, din păcate, nu ne ajută să ajungem la vârste înaintate într-o stare bună. Există însă și exemple demne de urmat: oameni care au acces la informații, sunt educați, își doresc să trăiască mai mult pentru copiii și nepoții lor și fac efortul de a fi deschiși și disciplinați. Aleg, în cele din urmă, să pună sănătatea pe primul loc“, punctează dr. Georgiana Pop.
medicul gerontolog spune că trăirea într-un mod sănătos necesită o schimbare de mentalitate, iar această transformare devine dificilă când educația în domeniul sănătății rămâne insuficientă, o problemă pe care doctorul o constată frecvent în România. El a observat că persoanele bine educate care pătrund în cabinetul său manifestă un interes mai pronunțat pentru un stil de viață mai bun.
„Tinerețea nu înseamnă să pierzi nopțile“
Potrivit dr. Pop, un pacient considerat educat nu înseamnă neapărat că deține studii superioare; în schimb, acesta este cineva care caută și posedă informațiile esențiale.
„Este important să fim educați într-un spirit corect, care pune sănătatea pe primul loc. Asta înseamnă să înțelegem rolul somnului, al alimentației și al mișcării și să evităm excesele. Tinerețea nu înseamnă să pierdem nopțile. Somnul este una dintre perioadele esențiale pentru procesele de refacere ale organismului. Dacă pierdem acele ore de somn, cumva ne scurtăm și viața. Educația face diferența între noi și ceilalți europeni. Nu este vorba neapărat despre bani, deși evident că venitul contează, ci și despre felul în care suntem formați și despre obiceiurile pe care ni le construim“, completează medicul geriatru.
Longevitatea nu se dă în întâmplare
pacienții români prezintă adesea obiceiuri precum nopțile pierdute, mesele haotice sau consumul excesiv de alcool, un fenomen mai răspândit în anumite regiuni ale țării, care, pe termen lung, lasă urme asupra organismului. În contrast, o rutină zilnică ancorată în principii sănătoase influențează pozitiv starea de sănătate, chiar și la vârste înaintate.
„Am un pacient care are 90 de ani, cu aparat cardiostimulator. Dimineața se trezește la 7.00 și are în fiecare zi un program bine stabilit. În plus, vine periodic la consultații. Se culcă la aceeași oră, se trezește la aceeași oră, mănâncă la aceleași ore și își face plimbarea zilnică și citește. Nu prezintă demență și nu vede bătrânețea ca o boală, ci ca pe o etapă firească a îmbătrânirii. Așa ar trebui să fie”, continuă dr. Pop.
Un exemplu ilustrativ prezentat de geriatra arată că longevitatea nu depinde de întâmplare și nu este exclusiv influențată de materialul genetic, deși genetica joacă un rol semnificativ. Practicile zilnice, repetate de-a lungul anilor, pot avea un impact major asupra unei vieți mai lungi și mai sănătoase. Medicul susține că ritmul alert al multor rom
„Nu haosul ne definește. Dacă am avea un program bine stabilit și mese regulate, organismul s-ar regla mult mai bine. Procesele hormonale și enzimatice sunt strâns legate și de stilul de viață. Un program dezorganizat poate afecta metabolismul, somnul și reglarea hormonală și, în timp, poate contribui la apariția unor boli cronice”, explică medicul Georgiana Pop.
Primul consult la medic la 65 de ani
În zilele noastre, patologia cardiovasculară reprezintă cea mai comună problemă întâlnită la pacienții care pătrund în biroul medicului geriatru. Nu se limitează exclusiv la afecțiuni cardiace, ci implică întregul sistem cardiovascular: în rândul pacienților de peste 60 de ani se regăsesc cazuri de ateroscleroză, boli arteriale periferice, accidente vasculare cerebrale și complicații cauzate de circulația insuficientă.
După împlinirea vârstei de 40 de ani, Dr. Georgiana Pop recomandă ca vizitele la medicul de familie să fie programate în mod regulat. Totuși, medicul geriatru a menționat de mai multe ori că a întâlnit pacienți care au efectuat pentru prima dată un consult medical după ce au trecut de 65 de ani.
„La 65 de ani făceau pentru prima dată un EKG, li se lua tensiunea, discutau cu un medic. Atunci când vezi că sunt oameni care nu au văzut medic atâta vreme, nu poți să nu te întrebi cum este posibil așa ceva. Ne lipsește educația, din păcate. Educația pentru sănătate ar trebui să înceapă în primul rând în medicina de familie. Longevitatea nu este o întâmplare și nici rezultatul exclusiv al progresului medical. Ea este construită prin educație, disciplină și responsabilitate față de propria sănătate”, conchide medicul gerontolog.
COMENTARII / 0