Se preconizează o confluență nefastă între reglementările privind apele reziduale și potențiala scumpire a medicamentelor, avertizează experții, care descriu acest fenomen drept o „tempestă” cu repercusiuni nefaste.
În prezent, industria farmaceutică este extrem de preocupată de Directiva referitoare la epurarea apelor reziduale urbane, care promovează conceptul „cel care poluează suportă costurile”. Directiva ar putea avea un impact major dacă este implementată în forma sa actuală, putând limita accesul la anumite medicamente.
Nu este clar cum vor fi afectate prețurile și disponibilitatea tratamentelor
Citește șiGargara și impostura nu curăță aerul poluat din București!
, însă aplicarea Directivei ar putea conduce la creșterea costurilor pentru unele medicamente.
Producătorii de medicamente și cosmetice sunt obligați să suporte cheltuielile pentru epurarea avansată a apelor reziduale urbane, în vederea eliminării micropoluanților. 1% din poluanți sunt generați, potrivit industriei farmaceutice, de către aceasta, însă ea suportă cea mai mare parte a costurilor.
Simona Cocoș lansează o avertizare privind posibilitatea ca românii să fie privați de medicamente la prețuri accesibile și frecvent utilizate.
„Riscăm să pierdem medicamentele acestea ieftine și foarte folosite: antibioticele, metforminul pentru diabet sau tratamente pentru sistemul nervos central”
, declară ea.
Se preconizează majorări substanțiale ale prețurilor: antibioticele vor înregistra o creștere de 220%, în timp ce Metformin va suferi o scumpire de 900%. Anunțul îngrijorător a fost făcut de Simona Cocoș.
La nivel european, consecințele financiare sunt estimate a fi uriașe, 11 miliarde euro fiind o sumă mult mai mare decât 1,5 miliarde euro. Creșterea costurilor de producție cu 50-60% va afecta în mod direct medicamentele generice.
În țări ca Țările de Jos, previziunile arată că prețurile antibioticelor esențiale vor crește cu 220% și chiar cu până la 900% pentru medicamentele de bază folosite în tratamentul diabetului. Termenul limită pentru implementarea Directivei Europene referitoare la epurarea apelor reziduale este 2028.
Simona Cocoș a tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea ca medicamentele la prețuri accesibile să nu mai fie disponibile în farmaciile din România. Acest fenomen ar putea surveni în urma introducerii unei noi taxe pe apă, care ar putea conduce la o creștere a costurilor pentru producătorii de medicamente.
Nu știm care sunt implicațiile acestei taxe, dar ne temem că ar putea duce la o scădere a numărului de medicamente ieftine disponibile pe piață
, a declarat Simona Cocoș, avertizând Ministerul Sănătății cu privire la această problemă.
România aplică o poliță de control al prețurilor la medicamente care îi menține pe români printre cei mai avantajați în UE la acest capitol. Ministerul Sănătății a stabilit un nivel minim pentru prețurile medicamentelor în țară. În situația în care costurile suplimentare nu vor mai putea fi suportate de fabrici, acestea vor fi obligate să sisteze producția, ceea ce îi va priva pe pacienți de opțiuni terapeutice accesibile. Pacienții români ar putea fi astfel afectați dacă noile taxe pe apă vor pune presiune suplimentară asupra costurilor de producție.
Problema Directivei apelor uzate a fost adusă în discuție de Simona Cocoș în cadrul unor conversații cu reprezentanții autorităților, însă reacția Ministerului Sănătății a fost una de impotență, susținând că soluția se află în mâinile Ministerului Mediului.
În urma discuțiilor purtate la Ministerul Sănătății, răspunsul primit a fost unul evaziv, afirmându-se că problema nu se află în domeniul lor de competență, ci mai degrabă în cel al Ministerului Mediului. Însă, repercusiunile acestei situații se reflectă direct în domeniul sănătății, deoarece în cazul în care aceste medicamente urmează să dispară, pacienții nu vor mai avea la dispoziție opțiuni de tratament. Prin urmare, este imperios necesar ca Ministerul Sănătății să aibă o implicare activă, chiar dacă Directiva Europeană este gestionată de Ministerul Mediului. În caz contrar, există riscul ca aceste medicamente ieftine și foarte utilizate să devină indisponibile. Atât timp cât prețurile sunt menținute la un nivel controlat de către Ministerul Sănătății, aceste medicamente vor fi neprofitabile pentru producători, ceea ce va duce la dispariția lor de pe piață.
În situația actuală, tratamentul a mai mult de 70% dintre pacienții din România se bazează pe medicamente generice, care însă contribuie cu mai puțin de 20% la valoarea totală a pieței de medicamente. Proporția este considerabilă atunci când se evaluează impactul acestor medicamente asupra sistemului de sănătate.
România aplică un mecanism de stabilire a prețurilor care menține medicamentele printre cele mai ieftine din UE.
În prezent, tratamentul a peste 70% dintre pacienții din România se bazează pe medicamente generice, care însă contribuie cu mai puțin de 20% la valoarea totală a pieței de medicamente.
Românii au cumpărat medicamente de 7,5 miliarde de euro în 2025, dar consumul a scăzut. În SUA, prețurile pentru medicamentele generice ar putea crește din cauza blocajului din Strîmtoarea Ormuz, în condițiile în care aproape 50% dintre ele provin din India.
Pentru a păstra medicamentele la prețuri accesibile, sectorul industrial propune ca fabricarea de medicamente să fie considerată un domeniu strategic de importanță națională. Eliminarea poverilor financiare excesive, cum ar fi taxa Clawback pentru medicamentele la prețuri reduse, ar fi posibilă în urma acestei declarații, garantând astfel că cetățenii români vor continua să aibă acces la antibiotice și tratamente pentru diabet la costuri suportabile.
Unele unități spitalicești ocolesc procedurile de licitație transparente pentru medicamentele biosimilare, ceea ce are un impact direct asupra finanțelor alocate pentru sănătate.
Pe lângă pericolele ce se pot materializa în viitor, Simona Cocoș, conducătorul Zentiva, a semnalat și metodele lipsite de etică folosite în cadrul procedurilor de achiziții publice din România, care au drept rezultat limitarea accesului la medicamentele biosimilare, respectiv alternativele mai accesibile ale medicamentelor biologice.
În România, spitalele organizează adesea proceduri de licitație cu specificații restrictive, incluzând o linie cu cantitate mare pentru medicamentele originale și o linie cu cantitate mică pentru medicamentele biosimilare. Această practică ridică semne de întrebare și a fost semnalată de către Simona Cocoș
„acest lucru este ilegal și noi am semnalat acest lucru Ministerului Sănătății de mai multe ori”
.
În procesul de licitare, Simona Cocoș remarcă o practică neliniară, în care unele spitale structurează licitații restrictive, favorizând astfel produsele costisitoare. Bugetele spitalelor sunt major afectate, deoarece în loc să se realizeze economii, se ajunge la cheltuieli mai mari. Potrivit Simonei Cocoș,
„pacienții nu sunt afectați, dar sunt afectate bugetele de spital. În loc să faci economie, plătești mai mult”
. Această abordare tinde să avantajeze medicamentele originale, mai scumpe, în detrimentul substanțelor active generice.
Se estimează că un sfert din medicamentele folosite în cadrul spitalelor sunt fabricate de o companie farmaceutică ce deține 24,4% din cota de piață în ceea ce privește volumul.
În fruntea industriei farmaceutice se află un lider care dezvoltă de șapte ori mai multe medicamente decât media sectorului.
Într-un cadru economic dificil, Zentiva își reafirmă poziția de jucător cheie în domeniul sănătății prin investiții semnificative în extinderea gamei de produse. Conform unei analize a sectorului pe o perioadă de trei ani, rezultatele sunt remarcabile: pe un număr de 640 de produse lansate de 112 firme generice, 45 de produse sunt oferite chiar de Zentiva, ceea ce reprezintă o performanță record.
La o analiză detaliată, se observă că numărul lansărilor noastre depășește de șapte ori media obișnuită în cadrul industriei farmaceutice, după cum a declarat Cosmina Cosma, director de marketing la respectiva companie. Nu este o practică standard, a adăugat ea,
„Practic, lansăm de șapte ori mai mult față de media industriei”
.
Simona Cocoș a accentuat importanța deosebită a poziției de lider, afirmând:
„Când fabrici un medicament în cantități de 10 milioane de unități, ești obligat să garantezi continuitatea furnizării, deoarece nu există o altă entitate capabilă să preia și să livreze un volum atât de substanțial”
. 10 milioane de unități reprezintă o cantitate uriașă, iar responsabilitatea în asigurarea aprovizionării este crucială.
La nivel local, se realizează fabricarea de anticoagulante „Made in România” destinate unui număr considerabil de pacienți, aproximativ sute de mii.
Producția companiei farmaceutice are un impact industrial la nivel global, 75% – 78% din bunurile fabricate în cele două unități de producție din București fiind destinate pieței internaționale, fiind distribuite în 43 de țări, printre care se numără Germania și Franța. Cu toate acestea, compania se mândrește cu faptul că oferă tratamente inovative pentru populația locală, grație unor investiții care au depășit 56 de milioane de lei în anul 2024.
În urma unui progres remarcabil, a fost creat Rivaroxaban, un anticoagulant inovator, a cărui versiune inițială era extrem de costisitoare. Compania farmaceutică se remarcă prin producția sa în România, afirmă Simona Cocoș, Simona Cocoș, care adaugă: „Suntem extrem de bucuroși că acest tratament modern este fabricat în România”. O scădere semnificativă a prețului a avut loc, de la câteva sute de lei la câteva zeci de lei.
„Suntem foarte mândri că este un tratament modern și se produce în România”
, a declarat ea. Odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări, începând cu 1 aprilie 2026, medicamentul va beneficia de compensare, transformându-se într-o opțiune viabilă pentru sute de mii de pacienți. În ceea ce privește cel mai comercializat medicament pe bază de rețetă din România, metamizol conduce lista, cu 10,5 milioane de cutii vândute în ultimele 12 luni, adică în anul 2025, totodată fiind fabricat de aceeași companie farmaceutică.
În anul 2025, românii au achiziționat medicamente în valoare de 7,5 miliarde de euro, însă se observă o scădere a consumului. Prețurile pentru medicamentele generice din SUA ar putea înregistra o creștere ca urmare a blocajului din Strîmtoarea Ormuz, situație în care aproximativ jumătate din medicamentele generice sunt produse în India.
COMENTARII / 0