
Reglarea naturală a corpului este, de asemenea, afectată de ortosomnia, o obsesie pentru atingerea unui somn perfect prin utilizarea de dispozitive de monitorizare, care la rândul său inhibă producerea de melatonină, hormonul cheie în reglarea ritmului nostru biologic.
La sfârșitul lunii martie, 28-29 martie, are loc o modificare a orei, când ora 3:00 devine ora 4:00. Acest nou orar, denumit ora de vară, rămâne în vigoare până în ultima duminică a lunii octombrie. În noaptea de 28 spre 29 martie, ora 3:00 devine ora 4:00.
Schimbarea orei, cunoscută și sub numele de trecerea la ora de vară, poate duce la repercusiuni negative pentru anumite categorii de persoane, potrivit experților din cadrul Compartimentului de Somnologie al Spitalului Județean de Urgență Buzău. Acest Compartiment de Somnologie este organizat în cadrul Secţiei de Chirurgie Generală a Spitalului Județean de Urgență Buzău și este condus de dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie. Acest fenomen are loc atunci cand oamenii își ajustează ritmul circadian.
Citește șiRezidențiat 2026: cele mai mari punctaje în fiecare centru universitar
Nu există o regulă generală
care să se aplice tuturor, însă schimbarea orei poate afecta starea de sănătate a unor pacienți.
Schimbarea sezonieră a orei, care are loc de două ori pe an, în martie și octombrie, a fost implementată pentru a crește eficiența și a reduce consumul de energie pentru iluminat. Însă, această modificare poate avea efecte negative asupra organismului uman, deoarece ritmurile biologice individuale pot fi afectate în mod diferit. Potrivit dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competențe în somnologie din cadrul SJU Buzău,
„genetic, unii oameni sunt mai adaptati la trezirea devreme, în timp ce alții preferă să se culce mai târziu”
. Acest lucru înseamnă că impactul schimbării orei poate varia de la persoană la persoană. De exemplu, copiii și adolescenții, care au nevoie de mai mult somn, pot fi afectați în mod deosebit de această schimbare, mai ales dacă sunt obligați să se trezească mai devreme pentru a merge la școală sau liceu. În Franța, de exemplu, există o inițiativă legislativă care propune ca școlile și liceele să înceapă la ora 9:00 pentru a respecta ritmurile biologice ale elevilor. Dr. Goidescu a declarat că schimbarea orei poate avea consecințe nefaste atunci când oamenii sunt obligați să se trezească mai devreme, ceea ce poate duce la probleme de sănătate cum ar fi infarctul și AVC. Această declarație a fost făcută în cadrul unui interviu pentru AGERPRES.
Persoanele predispuse la probleme de sănătate au nevoie de tratament special pentru a se adapta. Procesul de adaptare este esențial pentru aceste cazuri.
Pentru facilitarea tranziției de la ora standard la ora de vară, experții medicali sugerează un proces de aclimatare graduală pentru persoanele sensibile la schimbări. Cu 5-10 minute mai puțin de somn în fiecare zi până la schimbarea orei, atunci când ceasurile vor fi ajustate cu o oră înainte, pot ajuta la diminuarea impactului brusc asupra corpului.
Schimbarea orei în perioada de vară are repercusiuni negative asupra sănătății, în special în ceea ce privește echilibrul cardiac și riscul de infarct. Potrivit unui medic,
„Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn pentru că dormim cu o oră mai puţin. Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare, creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular”
. Impactul acestei schimbări este considerat a fi mai semnificativ decât cel al trecerii la ora de iarnă. Perioada de adaptare a organismului poate dura între o săptămână și trei săptămâni. Pentru a minimiza efectele negative, se recomandă antrenamentul corpului cu două săptămâni înainte de schimbarea orei, prin trezirea cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi. De asemenea, este indicat să se respecte igiena somnului, să se evite consumul de cafea și energizante după ora 12:00 și să se reducă somnul de după-amiază pentru a nu prelungi ora de culcare. Expunerea la lumina solară dimineața și o mâncare ușoară seara pot ajuta la reducerea somnolenței și la reglarea ritmului circadian.
În cadrul Secţiei de Chirurgie Generală de la SJU Buzău, a fost deschis la începutul anului un nou Compartiment de Somnologie. Aici, pacienţii pot primi diagnoze pentru diverse tulburări respiratorii nocturne, printre care se numără sindromul de apnee de somn obstructiv, sindromul de apnee de somn complex ori mixt, precum şi sindromul de obezitate-hipoventilaţie. De asemenea, pot fi identificate
apneea de somn asociată cu alte afecţiuni pulmonare
, tulburările de somn REM şi sindromul picioarelor neliniştite, alături de numeroase alte probleme legate de somn. La începutul anului, la nivelul SJU Buzău a fost inaugurat Compartimentul de Somnologie, organizat în cadrul Secţiei de Chirurgie Generală. Aici pot fi diagnosticate tulburările respiratorii în timpul somnului, sindromul de apnee de somn obstructiv, complex sau mixt, sindromul de obezitate-hipoventilaţie, apneea de somn asociată cu alte afecţiuni pulmonare, la fel şi tulburările de somn REM, sindromul picioarelor neliniştite şi o gamă largă de alte afecţiuni ale somnului. În luna februarie, au fost 35 de diagnostice și 16 pacienți care au beneficiat de terapia tulburărilor respiratorii.
Persoanele care suferă de tulburări ale somnului sunt expuse la un impact și mai puternic în urma modificării orei. Schimbarea ritmului circadian poate duce la consecințe nefaste pentru cei cu astfel de probleme de sănătate.
Schimbarea orei de vară poate avea repercusiuni negative asupra sănătății pacienților care suferă deja de tulburări de somn.
Un expert medical avertizează că anumite categorii de pacienți sunt mai vulnerabili la efectele negative ale schimbării orei. Aceşti pacienţi care nu fac terapie vor avea un impact destul de mare pe somnolenţă, pentru că ei deja sunt cu somnolenţă diurnă, cei care nu fac terapie şi care au apnea de somn oricum au somnolenţă diurnă. În momentul în care mai apare şi trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte.
Unele persoane se bazează pe tehnologie pentru a-și îmbunătăți calitatea somnului, datorită unei anumite tendințe.
Un fenomen cunoscut sub numele de ortosomnia a apărut în rândul persoanelor care utilizează tehnologii moderne pentru a-şi monitoriza somnul. Această obsesie pentru somnul perfect se bazează pe urmărirea atentă a parametrilor somnului cu ajutorul telefoanelor și ceasurilor inteligente. Însă, această căutare obsesivă a detaliilor poate duce la un rezultat contrar, și anume scăderea calităţii odihnei. În perioada de ajustare a orelor de vară, tendința utilizatorilor de tehnologie de a urmări somnul lor devine și mai evidentă.
Specialistul de la Spitalul Județean de Urgență Buzău subliniază că tehnologia avansată poate avea și efecte negative asupra sănătății. Obsesia pentru utilizarea dispozitivelor care monitorizează activitatea fizică, somnul și ritmul cardiac poate duce la comportamente nesănătoase. Utilizarea moderată a acestor dispozitive nu este dăunătoare, însă excesul de zel și dorința de a atinge standarde de somn autoimpuse pot fi mai degrabă dăunătoare.
„Telefoanele nu sunt instrumente medicale, ele aproximează nişte situaţii ale somnului”
, afirmă specialistul. În plus, dispozitivele inteligente, inclusiv ceasurile, pot furniza informații inexacte despre stadiile de somn, deoarece nu pot realiza electroencefalograma de somn. Specialistul recomandă ca oamenii să se consulte cu medici pentru sfaturi despre cum să aibă un somn sănătos, în loc să se bazeze exclusiv pe dispozitivele inteligente. De asemenea, expunerea la ecranul albastru al telefonului pe timpul nopții poate inhiba producția de melatonină.
În perioada de ajustare a ritmului circadian, perturbări ale somnului pot să apară. Modificările în programul de somn pot duce la comportamente anormale în timpul nopții.
Anumite tulburări ale somnului, încadrate în categoria patologiilor tehnologice, prezintă o legătură puternică cu tinerii, care au obiceiul de a consulta telefonul mobil sau alte dispozitive atunci când sunt alertați de un semnal de avertizare, chiar și atunci când sunt pe punctul de a adormi.
Potrivit dr. Oana Goidescu, parasomia sau sleep-typing reprezintă o altă consecință a tehnologiei moderne.
„Dacă un adult tânăr a crescut cu telefonul lângă pat și aude un mesaj de notificare în timpul adolescenței, persoana cu această parasomie va reacționa instinctiv și va începe să tasteze pe telefon chiar și în somn”
. Medica subliniază că dispozitivele tehnologice ar trebui folosite cu moderație, deoarece nu sunt dispozitive medicale. Spitalul în care lucrează dr. Goidescu dispune de un poligraf de ultimă generație pentru monitorizarea somnului, dar nici acesta nu poate furniza informații exacte fără intervenția unui medic. „Chiar dacă poligraful detectează anumite decibeli și pauze, nu poate distinge între vorbire și apnee de somn, fiind nevoie de validarea unui medic pentru a interpreta corect rezultatele”. În acest context, dr. Goidescu consideră că obținerea unui traseu de somn fără intervenția unui medic specialist este similară cu „a scoate iepuri din pălărie”.
În anul 1979, România a devenit semnatară a Convenţiei privind fusurile orare. Ulterior, în 1997, a fost emisă Ordonanţa nr. 20 care reglementează implementarea orei de vară şi stabilirea orei oficiale pe teritoriul României. Această ordonanţă prevede la articolul 1 următoarele:
„În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3:00, care devine ora 4:00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4:00, care devine ora 3:00″
Convenţia fusurilor orare a fost semnată de România în anul 1979. Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României a fost emisă în anul 1997.
COMENTARII / 0