Creierul nostru deține o capacitate remarcabilă de a se adapta. După o noapte scurtă, poate funcționa, iar simultan, reține cinci sarcini nerezolvate. Totuși, nu reușește să se comporte permanent ca și cum nu există nicio diferență între zi și noapte, între activitate și odihnă.
Astfel, ceasul nostru biologic reprezintă unul dintre cei mai puțin apreciați factori care susțin rezistența creierului. Nu se datorează faptului că un program zilnic regulat ar elimina complet stresul. Și nu implică faptul că trebuie să te ridici la ora cinci dimineața.
Creierul nostru se caracterizează prin ritm, fiind parte a unui organism cu ritm. Acesta dorește să afle când apare ziua, când se întinde noaptea și când, în final, poate să se relaxeze.
Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie
Dr. Teresa Cramer, neurocercetător la Institutul Picower al MIT și director științific la FoodFor, a explicat pentru Focus.de cum ne ajută ceasul biologic, cu atât mai mult cu cât se apropie un eveniment cu ocazia căruia toți ne simțim „dați peste cap”: trecerea la ora de iarnă (24/25 octombrie).
Recomandări pentru modul în care puteți susține ritmul circadian.
Nu este necesar un aparat de urmărire a somnului costând 700 de euro, nici o procedură matinală compusă din douăsprezece pași, pentru a sprijini ritmul nostru circadian. Ritmul nostru circadian este relativ antic. Astfel, semnalele sale cele mai marcante sunt de o intensitate modestă.
1. Lumina ca semnal de start. După ce te trezești, expune-te la lumina zilei cât mai devreme posibil. În principiu, o plimbare sau o cafea pe balcon sunt suficiente. Nu există o „regulă magică de 17 minute”. Important este ca ziua să fie cât mai luminoasă, iar noaptea cât mai întunecată.
Menține un timp de trezire stabil. Timpurile regulate de activare și lumina de la răsărit contribuie la echilibrarea ritmului circadian. Nu este necesar ca nimeni să se trezească în mod special mai devreme pentru acest scop; cronotipul este unic pentru fiecare persoană. Nu convertești fiecare weekend într-o excursie prelungită.
3. Reducerea luminii și a stimulilor seara. Smartphone-urile nu doar că luminează, ci furnizează și în mod constant videoclipuri și știri noi. Așadar, îi spunem creierului nostru: pregătește-te pentru somn – dar rămâi treaz, încă se întâmplă ceva aici. Vechea și buna carte are aici un avantaj nedrept.
4. Aplicați activitatea fizică ca controlor al timpului. Exercițiile periodice pot menține ritmurile circadiene, chiar dacă nu se desfășoară la răsărit. În mediul exterior, lumina naturală este disponibilă integral. mișcarea este o combinație foarte eficientă.
5. Organizați mesele. Ficatul nostru nu posedă ochi. În ceea ce privește ceasul intern, mesele constituie semnale esențiale pentru organism. Studiile despre momentul ideal încă nu au furnizat concluzii clare. Astfel, nu este necesar ca nimeni să închidă ușa bucătăriei la 18:00. Menținerea regularității constituie un început promițător.
Creierul operează sub un puls intern. În sensul exact, nu există un singur ceas biologic, ci un întreg sistem de ceasuri biologice.
— Dr. Teresa Cramer
hipotalamus găzduiește nucleul suprachiasmatic, abreviat SCN, care funcționează ca centrul principal al reglării ritmului circadian. Această structură diminutivă este compusă, atât în latura stângă, cât și în cea dreaptă, din aproximativ 20.000 de celule nervoase pe parte, și coordonează majoritatea funcțiilor fiziologice pe parcursul a 24 de ore.
Pe parcursul zilei, somnul, temperatura corpului, hormonii, metabolismul și atenția suferă variații. În plus, capacitatea noastră de a învăța, de a reține și de a controla emoțiile depinde, printre alți factori, de ritmurile circadiene și de modul în care somnul și starea de veghe sunt reglate.
Lumină reprezintă elementul de sincronizare de cea mai mare importanță.
Ca să funcționeze corect, SCN depinde de date privind mediul exterior. Principala sursă de sincronizare este lumina. Celulele retiniene specializate, încărcate cu pigmentul melanopsină, transmit direct la ceasul biologic detalii despre intensitatea luminozității. Lumina dimineții transmite, în termeni simpli:
„Bună, o nouă zi. Reglați ceasul, vă rog.”
Jetlag-ul este explicat de acest fenomen. Când zburăm de la Frankfurt la New York, ceasul portabil reacționează instantaneu. În schimb, creierul nu se adaptează la fel de repede. În realitate, din punct de vedere biologic, încă funcționează la ora Frankfurt. Doar noile semnale de lumină treptat reconfigurează ritmul intern.
Ceasurile periferice din organe răspund la mișcare și la alimentație.
În plus, ficatul, intestinul, musculatura și alte organe dispun de sisteme moleculare proprii pentru a măsura timpul. SCN-ul determină ritmul de bază, însă fiecare organ își menține propriul său ritm.
Iluminarea are o relevanță majoră pentru ceasul central, în timp ce ceasurile secundare se adaptează, de asemenea, la mese, activitate fizică și semnale hormonale.
La fiecare săptămână se observă o diferență de timp minoră.
Situația devine mai dificilă când semnalele se află în conflict continuu: în zorile zilei, lumină naturală aproape absentă; în serile, intensitatea luminii ecranului; masa la miezul nopții și, în weekend, somnul până la prânz.
Organismul nostru nu se destramă din cauza unei cine târzii, însă cu cât mai des se diverge diferența dintre orele biologice și cele sociale, cu atât mai repede apare dereglarea ritmului circadian.
Un exemplu comun din rutina zilnică reprezintă „jetlag-ul social”: în zilele de lucru alarmă trezește devreme, iar în weekend întârziem somnul cu câteva ore. Deși nu călătorim, totuși generăm în fiecare săptămână mic decalaj orar.
Pentru ce motive ritmul ne ușurează sarcina
Ceasul intern face ca creierul să poată funcționa mai ușor; nu se referă la simpla reducere a consumului de energie printr-un program zilnic regulat. În schimb, un ritm intern constant contribuie la menținerea stărilor fiziologice adecvate în momentul potrivit.
Creierul care cunoaște ritmul propriei sale corpului poate anticipa mai bine și va necesita mai puține corecții.
Ceasul biologic funcționează ca un program de natură biologică.
Somnul nostru este influențat în principal de două factori: pe măsură ce petrecem mai mult timp în stare de veghe, dorința de a dormi devine mai intensă. În același timp, ritmul circadian al corpului nostru emite un semnal, legat de ora locală, care ne semnalează nivelul de alertă și capacitatea de a adormi.
În ideal, cele două sisteme colaborează perfect. Noaptea, dorința intensă de somn și capacitatea naturală de a adormi se aliniază. Când aceste mecanisme nu se sincronizează corect, consecința este clară: corpul devine epuizat, iar mintea rămâne în stare de veghe totală, iar corpul este mort de oboseală.
Ceasul biologic reprezintă, în esență, un program de activități naturale. Un program bine structurat nu reduce dificultatea școlii. Totuși, cel puțin, matematica, ora de sport și pauza de prânz nu se desfășoară simultan. Și exact în această diferență se găsește alivierea.
„Ce fac eu personal?”
„Încerc să mă trezesc devreme, să dorm regulat și să fac mișcare. Nu perfect – și fără să transform asta în următorul proiect de auto-optimizare”, explică Dr. Teresa Cramer.
„Uneori alerg sau merg cu bicicleta fără muzică sau podcast, deși iubesc muzica. La început, asta pare ineficient. Dar nu trebuie să umplem fiecare minut liber cu informații noi”.
„O plimbare liniștită cu bicicleta nu-mi reglează, desigur, ceasul biologic. Dar mă eliberează într-un al doilea mod: ritmul îmi aduce ordine din interior, liniștea îndepărtează stimulii din exterior – și mă ajută să percep din nou ritmul.
Totul are timpul său. Și poate că, uneori, trebuie doar să devenim din nou suficient de liniștiți pentru a ne da seama de asta”.
COMENTARII / 0