Un studiu recent aruncă lumină asupra conexiunii dintre obiceiurile alimentare și longevitate, investigând tiparele de consum ale persoanelor care aparțin unor familii cunoscute pentru speranța de viață ridicată, relatează Euronews.
Cercetarea a cuprins un număr de 457 de adulți care au luat parte la New England Centenarian Study, un studiu de anvergură care se axează pe familiile ale căror membri ating vârsta de centenar. Cei mai mulți dintre cei care au participat la studiu erau descendenții unor persoane care au trăit până la vârsta de peste 100 de ani.
În anul 2005, chestionarelor alimentare au fost completate de către participanți cu vârste variind între 40 și peste 90 de ani, vârsta medie a acestora fiind în jur de 70 de ani.
Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie
Se pare că alimentația tinerilor care provin de la persoanele care au împlinit vârsta de o sută de ani este bogată în fructe și legume, potrivit cercetărilor recente.
Studiul relevă faptul că calitatea dietei la copiii centenarilor se situează la un nivel moderată spre bună, fiind superioară scorurilor înregistrate de alte grupuri de persoane în vârstă din Statele Unite. Evaluarea nutrițională a fost efectuată prin intermediul a patru indici alimentari consacrați, care sunt direct asociați cu prevenirea bolilor cronice, starea de sănătate a creierului și sustenabilitatea alimentară.
În cadrul studiului, s-a observat că anumite grupuri alimentare au obținut scoruri ridicate, printre care fructele, legumele și verdețurile, dar și fasolea și fructele de mare. Pe de altă parte, rezultatele bune ale participanților au arătat o tendință de reducere a consumului de sare, zahăr adăugat și cereale rafinate.
Se crede că astfel de obiceiuri alimentare ar putea juca un rol crucial în scăderea probabilității de apariție a bolilor cardiovasculare, afecțiuni relativ rare în rândul descendenților persoanelor care au trăit până la vârsta de 100 de ani, spre deosebire de populația în ansamblu.
Anumite deficiențe în ceea ce privește categoriile alimentare caracterizează dieta tinerilor care provin de la persoanele centenare. Acestea sunt rezultatele unui studiu recent care a analizat obiceiurile alimentare ale familiilor cu o longevitate ridicată.
În ciuda faptului că se consideră că dieta copiilor centenarilor este superioară mediei, specialiștii au semnalat deficiențe considerabile. S-a observat că cei care au participat nu au îndeplinit standardele pentru ingestia de cereale integrale, leguminoase, produse pe bază de soia și nuci.
Anumite produse alimentare primesc recomandări din partea unor entități internaționale de prestigiu, Organizația Mondială a Sănătății, datorită capacității lor de a diminua probabilitatea apariției unor afecțiuni cronice și de a promova starea de sănătate metabolică în general.
Rezultatele cercetării indică faptul că persoanele cu istoric familial de longevitate pot obține beneficii de pe urma unei alimentații optimizate. Îmbunătățirile în alimentație se dovedesc a fi benefice chiar și pentru cei care provin din familii cu longevitate ridicată, arată autorii studiului.
Longevitatea persoanelor care au ajuns la vârsta de un secol nu poate fi atribuită exclusiv dietei copiilor centenarilor. Acesta este un aspect care a fost studiat și dezbătut de cercetători.
Este important de remarcat că studiul nu stabilește o conexiune directă între factorii alimentari și longevitatea. Această cercetare are un caracter observațional, fiind fundamentată pe răspunsurile colectate la un anumit moment.
Concluziile acestui studiu au o aplicabilitate generală limitată, din cauza nivelului ridicat de educație al majorității participanților și a faptului că aceștia provin dintr-un grup demografic relativ uniform. Majoritatea participanților aveau caracteristici similare, ceea ce restrânge posibilitatea de a generaliza rezultatele la o populație mai largă.
În ciuda altor factori, educația a apărut ca un element cheie în evaluarea obiceiurilor alimentare. În cadrul categoriilor examinate, rezultatele au arătat că persoanele cu studii superioare au obținut scoruri superioare.
Experții consideră că rezultatele studiilor subliniază importanța dezvoltării unor programe de educație alimentară mai eficace pentru populația vârstnică. Astfel de programe ar trebui să acopere aspecte precum decodarea informațiilor de pe etichetele produselor alimentare, pregătirea hranei sănătoase și selectarea produselor bogate în nutrienți.
Recomandări pentru sprijinirea accesului la hrană sănătoasă sunt adresate autorităților de către cercetători, astfel încât alimente precum cerealele integrale și leguminoasele să devină mai ușor de procurat și rentabile. Măsuri concrete urmează să fie luate pentru creșterea disponibilității și scăderea prețurilor acestor produse.
Conform datelor actualizate din 2024, europenii au o speranță de viață medie de 81,7 ani. Țările cu cele mai bune rezultate în acest domeniu sunt Italia și Suedia, unde oamenii trăiesc, în medie, 84,1 ani, fiind urmate îndeaproape de Spania, cu o speranță de viață de 84 de ani.
În contrast puternic, țările Bulgaria, România și Letonia înregistrează printre cele mai scăzute rate ale speranței de viață în cadrul Uniunii Europene.
COMENTARII / 0