La aproximativ 70 de kilometri de București, un spital de urgență – singurul dintr-un județ cu 750.000 de locuitori - nu mai are de câțiva ani medici neurologi care să facă gărzi. Chiar și în timpul zilei, există intervale de câteva ore în care nu este niciun medic neurolog în secție, deși, „uneori, sunt și câte 5-6 pacienți cu accidente vasculare în 24 de ore”, spune directorul medical al spitalului, medicul urgentist Andrei Ilinca, într-un dialog cu HotNews.
Spitalul Județean de Urgență din Ploiești servește orașul cu peste 180.000 de locuitori și județul Prahova, în care trăiesc aproape 750.000 de oameni. În ultimele o lună și jumătate, spitalul a transferat la alte unități cu gardă permanentă de Neurologie dublul pacienților cu afecțiuni neurologice pe care i-a tratat. Deși încearcă să angajeze medici, nimeni nu se prezintă; am discutat cu responsabilii despre această criză. Dacă doriți să susțineți jurnalismul independent și să sprijiniți o presă europeană, puteți deveni membru al HotNews Premium.
AVC-urile reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni din România
Citește șiBanane zilnice: cum afectează intestinele tale această dietă
Afecțiunile cardiovasculare, inclusiv infarktul și AVC, constituie principalul motiv al mortalității și cea mai frec
Printre cele mai comune situații de urgență se înscriu accidentele vasculare cerebrale, iar pentru acești pacienți timpul reprezintă un factor esențial.
În total, au gestionat 38 de urgențe neurologice, iar 75 de cazuri au fost redirecționate către alte unități medicale, dintre care 56 către Târgoviște și 15 către București.
În perioada de la 1 iulie 2026 până la 11 august, în ziua în care HotNews a vizitat Spitalul Județean din Ploiești, 109 pacienți care au sosit în Unitatea de Primiri Urgențe au primit diagnostic de AVC și alte tulburări neurologice.
Numărul de pacienți internati la Ploiești a fost de doar 38. Restul, 71, au fost direcționați către alte unități medicale: 56 au ajuns la Spitalul Județean din Târgoviște, cea mai apropiată instituție de urgență, iar 15 au fost îndreptați către trei clinici din București. După ce au fost transferați, spitalul nu mai deține informații privind evoluția acestor pacienți.
Pot fi admisi în anumite zile, conform directorului medical Andrei Ilinca, până la cinci-șase pacienți cu AVC în decurs de 24 de ore la Spitalul Județean din Ploiești.
Tratamentul și recuperarea diferă în funcție de tipul AVC – ischemic sau hemoragic. Este esențial ca, odată ce apar primele semne ale unui accident cerebral vascular, intervenția medicală să fie realizată cât mai rapid posibil.
În lipsa medicului specialist, ce se întâmplă?
În Spitalul Județean din Ploiești, din cauza lipsei unui neurolog disponibil, pacientul este inițial examinat în Unitatea de Primiri Urgențe, unde se realizează o serie de investigații, printre ele tomografie computerizată (CT), și apoi este transferat către un alt spital care are gardă de neurologie activă.
Întrebarea privind transferul nu se limitează doar la distanță. Pacienții care suferă un AVC trebuie să fie tratați fără întârziere. Când pacientul primește la timp intervenția necesară, deteriorarea cerebrală este diminuată. Acest lucru poate împiedica apariția unor sechele grave sau chiar decesul persoanei.
„Trimitem pacienți cu AVC zeci de kilometri cu ambulanța”,
afirmă personalul medical din Ploiești.
„Posibilitatea de a rămâne cu sechele este extrem de ridicată. Urgențele neurologice sunt, de obicei, urgențe grave. Pacientul are șanse mai mari de recuperare cu cât tratamentul este inițiat mai rapid”, explică directorul medical al Spitalului Județean Ploiești, medicul urgentist Andrei Ilinca.
Calea pacienților cu AVC: 50 de kilometri cu ambulanța
Pacienții cu afecțiuni neurologice din Ploiești sunt, în majoritatea cazurilor, transportați cu ambulanța către Spitalul Județean din Târgoviște, situat la 50 de kilometri distanță. Acesta reprezintă cel mai apropiat centru de urgență.
„Noi ne-am ajutat foarte mult cu spitalul din Târgoviște. Avem niște protocole de colaborare cu acest spital. Noi îi ajutăm pe specialitățile care sunt deficitare la Târgoviște, iar ei ne ajută la rândul lor. Ne-au ajutat foarte mult cu Neurologia”, explică directorul medical al spitalului din Ploiești.
Există încă posibilitatea de a direcționa pacienții către un spital de urgență din București. Spitalul Elias reprezintă cea mai apropiată opțiune. Totuși,
„transferurile către București sunt mai complicate inclusiv din cauza aglomerației și a faptului că în spitalele din Capitală ajung pacienți dintr-un număr mare de județe invecinate. Acordurile pentru transfer se obțin mult mai greu într-un spital din București”
L-am întrebat pe directorul medical de la Ploiești cum reacționează rudele pacienților cu suspiciune de AVC atunci când află că în spital nu are cine să îi trateze, iar pacientul trebuie să fie transferat în alt oraș: „Noi le explicăm și să știți că majoritatea înțeleg. Le spunem că îl trimitem (pe pacient – n.red.) într-un spital cu gardă de Neurologie, imediat după ce facem investigațiile, inclusiv tomografie computerizată. În felul acesta, îi ajutăm și pe colegi să îl preia imediat și să nu mai fie necesar decât să înceapă tratamentul neurologic”.
Doctorul Andrei Ilinca, responsabilul medical al Spitalului Județean de Urgență din Ploiești, imagine: HotNews
„Nu avem niciun medic cu normă întreagă la Neurologie”
În urmă cu câțiva ani, Spitalul Județean din Ploiești dispunea de 7 specialiști în neurologie, dar aceștia au plecat unul câte unul.
„Acum nu avem niciun medic cu normă întreagă în secția de Neurologie”, afirmă directorul medical.
Secția de Neurologie funcționează în prezent pe bază de soluții temporare. Un medic militar, detașat din Ministerul Afacerilor Interne, așteaptă în prezent un răspuns privind prelungirea detașării. Un alt specialist lucrează la jumătate de normă și acoperă o parte din activitatea de după-amiază. În plus, un neurolog pensionar, activ în policlinică, a acceptat să se prezinte în secția de Neurologie din spital două ore pe zi.
În aceste condiții, spitalul nu reușește să mențină continuitatea serviciului, chiar și pe parcursul zilei, iar în anumite perioade de câteva ore pe zi, secția de Neurologie rămâne fără personal medical.
Directorul medical afirmă că, prin utilizarea acestor soluții de avarie, spitalul reușește să asigure zilnic
„monitorizarea pacienților internați, ajustarea tratamentelor și externările”
.
„Dar nu putem acoperi cu medici neurologi toate intervalele și, mai ales, nu se poate organiza o linie de gardă permanentă. În momentul de față ne desfășurăm activitatea destul de greu”, admite medicul.
Cum s-a ajuns la această situație?
„A fost ca o schimbare de mentalitate a medicilor”
Spitalul Județean din Ploiești nu mai are niciun medic neurolog cu normă întreagă, iar directorul medical explică că această situație a apărut imediat după încheierea pandemiei. În acea perioadă, patru specialiști în neurologie au demisionat aproape simultan din spital. Odată cu încetarea stării de urgență medicală, legea le permite să facă acest lucru.
Andrei Ilinca își amintește că atunci a existat „un val de plecări, nu numai de la Neurologie. A fost ca o schimbare de mentalitate a medicilor”.
În urma acelui val de plecări, spitalul din Ploiești a întâmpinat dificultăți în asigurarea gărzilor pentru secția de Cardiologie.
„Dar acolo am reușit, între timp, să ne redresăm”
4 neurologi, care au părăsit instituția după perioada pandemică, au deschis propriile cabineturi în Ploiești. Ulterior, conducerea spitalului a încercat să îi convingă să revină în colaborare, cel puțin pentru a prelua gărzi. În final, doar unul dintre ei a acceptat, și anume pentru o perioadă scurtă.
Motivul refuzului, potrivit directorului medical, este ușor de înțeles:
„Este mult mai ușor într-un cabinet privat. Nu sunt obligați să facă urgențe, nu sunt obligați să facă nopți, banii câștigați sunt mai mulți.”
Avantajele sunt greu de egalat de către un spital public, în special că medicii de gardă primesc salarii la nivelul anului 2018. În ultimele 8 ani, remunerația pentru aceste gărzi nu a înregistrat nicio creștere.
Spitalul Județean din Ploiești are, spre exemplu, suficienți medici neurochirurgi. Asta pentru că este o specialitate mult mai costisitor de practicat în privat decât neurologia. „În Neurologie, nefiind vorba despre o specialitate chirurgicală, este mult mai ușor să dotezi și să deschizi un cabinet privat. În schimb, în specialitățile chirurgicale este mult mai scump, iar medicii nu prea își permit să își deschidă cabinete individuale”, explică Andrei Ilinca.
Totuși, nu toate afecțiunile neurologice și nu toate AVC-urile necesită intervenție chirurgicală, motiv pentru care pacienții nu pot fi tratați direct de neurochirurgi.
Concursuri de angajare repetate, fără candidați: „Am întrebat inclusiv în Republica Moldova”
Spitalul din Ploiești a încercat în mod repetat să rezolve criza din secția de Neurologie prin angajări. Posturile de medici neurologi au fost scoase la concurs de mai multe ori.
„Cred că de cel puțin cinci ori”, spune directorul medical. La cel puțin 3 dintre aceste concursuri, nu s-a înscris nimeni.
Spitalul a pus în practică o inițiativă de a angaja medici colaboratori, sub contracte de prestări servicii. Cu toate acestea, această abordare nu a reușit să asigure acoperirea gărzilor.
„Am avut medici cu contracte de prestări servicii la un moment dat, dar nici atunci nu am reușit să găsim suficienți cât să asigurăm gărzile, să putem acoperi integral activitatea. Noi suntem deschiși, vrem să angajăm. Problema e că nu avem cui să oferim aceste locuri”, explică directorul medical al spitalului din Ploiești.
În prezent, spitalul își concentrează eforturile asupra unui nou proces de selecție, după ce Ministerul Sănătății a eliberat recent 6.452 de poziții ce vor fi supuse concursului în toate spitalele din țară.
Absența neurologilor în spital nu înseamnă că județul nu dispune de astfel de specialiști. În trecut, conducerea Spitalului Județean a identificat 19 de medici neurologi care activează în Prahova, majoritatea lucrând în cabinete private.
Spitalului Județean a convocat neurologii din întreg județul, invitându-i la o întâlnire și solicitându-le sprijinul pentru acoperirea gărzilor. În același timp, spitalul a cerut ajutor și de la Ministerului Sănătății, Direcția de Sănătate Publică, Prefectura, precum și de la centrele universitare, pentru a putea detașa medici.
„Am făcut un memorandum către toate centrele universitare, către toți cei care ne-am gândit că ar putea să ne ajute. Am întrebat inclusiv în Republica Moldova. Secretul centrelor universitare care încă reușesc să acopere gărzile este că au și medici rezidenți”, spune Andrei Ilinca.
„Nu vrea nimeni să fie al doilea sau al treilea”
Unul dintre motivele pentru care este atât de greu de format o echipă de neurologi este că ar fi nevoie de cel puțin patru medici pentru acoperirea gărzilor. În mod normal, pentru a acoperi liniile de gardă într-o specialitate precum Neurologia, e nevoie de șase medici, astfel încât fiecare dintre ei să poată face un număr rezonabil de gărzi.
„Sincer, visul meu este să fie chiar două linii de gardă pe Neurologie. Dar nu reușim să avem nici măcar una.”
directorul medical a declarat.
Mai există un alt impediment: medicii care activează în sistem nu sunt obligați să poarte gărzi.
Nu putem să-i obligăm, nu avem o bază legală.
Conform contractului de muncă, medicii angajați în spitale trebuie să efectueze o singură gardă pe lună. Altele pot fi luate voluntar și sunt remunerate printr-un contract separat pentru gărzi suplimentare.
Mai mult, în unitățile medicale în care numărul de medici este insuficient, se formează un cerc vicios: alți profesioniști nu se prezintă, motivat de teama volumului mare de pacienți și a presiunii.
„Problema este că nimeni nu vrea să fie primul sau al doilea medic într-o astfel de formulă, pentru că asta ar însemna să preia o parte disproporționat de mare din gărzi. Toți vor să fie al patrulea, să avem deja aici măcar trei medici care fac gărzi. Toți neurologii cu care am vorbit mi-au spus că ar putea veni aici în momentul în care vom avea deja trei neurologi. Dar până atunci, nu vine niciunul. De unde să aducem trei-patru simultan?”, se întreabă directorul medical.
Spitalului Județean de Urgență din Ploiești – Departamentul de Neurologie / Fotografie: HotNews
O posibilă soluție: schimbarea legii
Conform opiniei directorului medical, soluționarea problemei nu poate fi obținută exclusiv prin lansarea unor noi concursuri de recrutare. O posibilă abordare ar fi o schimbare legislativă care să oblige medicii cu cabinet privat, însă în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, să ofere un număr specific de servicii și să presteze și în spitalele publice, inclusiv în regime de gardă.
„Sunt anumite țări care condiționează contractul cabinetelor individuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate de acoperirea unor servicii în spitale, a unor gărzi în spitalul public. Dar la noi nu se întâmplă treaba asta. Medicii care își deschid cabinete private beneficiază de bani de la Casa de Asigurări, dar nu sunt obligați, în schimb, să asigure nici o gardă. Cred că ar fi o pârghie care s-ar putea folosi”, mai spune directorul medical al spitalului din Ploiești
Tot județul se bazează pe un singur spital
Spitalul Județean din Ploiești nu acceptă exclusiv pacienți din reședința de județ. Acesta reprezintă singurul centru de urgență dintr-un județ cu aproape 750.000 de locuitori. Prin urmare, spitalele mai mici din alte orașe prahovene își redirecționează cazurile complicate către acest spital.
„Tendința este ca toate spitalele mici din județ, chiar dacă avem destule, să trimită către noi. Fac doar dispecerat, nu se complică. Le vine pacientul, au scris un diagnostic pe foaie și trimit pacientul către urgențe. Niciodată, cazurile grave, cazurile complicate, nu sunt oprite într-un spital mic”, mai spune directorul medical Andrei Ilinca.
În prezent, Spitalul Județean din Ploiești operează cu 2.600 de angajați, deși organigrama prevede peste 3.700 de posturi.
38.644 de pacienți au fost încarcati în spital în anul precedent, iar în primele șase luni ale acestui an se în
COMENTARII / 0