După împlinirea 50 de ani, igiena somnului poate fi un simplu instrument pentru a obține un somn mai odihnitor. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, durata și continuitatea somnului pot scădea, însă, conform National Institute on Aging (NIA), adulții continuă să necesite în general între 7-9 ore de somn pe noapte. Un specialist în terapie a explicat în cadrul publicației Libertatea modalitățile prin care putem elimina grijile zilnice înainte de culcare.
Acestea sunt opt principii simple pe care le poți adopta pentru a obține un somn odihnitor, ca de „bebeluș”.
Un program stabil susține corpul în conservarea ritmului de somn și veghe. NIA recomandă păstrarea aceleiași ore de culcare și de trezire, inclusiv în weekend.
În intervalul de 30-60 de minute precedând somnul, optează pentru activități calme: lectură, muzică soft, o baie caldă sau exerciții de respirație. Repetarea unei rutine îi semnalează creierului că timpul pentru somn se apropie, Sleep Foundation.
Dr. David Rosen, medic specializat în medicina somnului, recomandă să nu încercăm să schimbăm totul deodată: „Acest plan trebuie să includă iertarea de sine în cazul unor mici abateri și asigurarea faptului că începi cu doar una sau două schimbări de rutină pe rând”.
În esență, două modificări păstrate în mod constant pot fi mai benefice decât o listă extinsă pe care o renunți după câteva zile.
NIA sugerează să se evite cofeina târziu în timpul zilei, deoarece aceasta poate face ca adormirea să fie mai dificilă. Cafeaua, ceaiul, ciocolata și anumite băuturi răcoroase pot conține cofeină.
Chiar și cantități limitate de alcool pot perturba menținerea somnului.
NIA, în ghidul său privind tulburările de somn, avertizează că „Alcoolul nu te va ajuta să adormi”.
Medicii avertizează că, deși mulți oameni îl utilizează ca somnifer, alcoolul perturbează fazele somnului, provocând un somn neodihnitor.
Exercițiile periodice constituie un element al unui regim de viață propice somnului. Conform recomandărilor NIA, activitățile fizice ar trebui să fie efectuate în mod regulat, însă nu în intervalul de trei ore înainte de culcare.
Ecranele pot păstra creierul într-o stare de vigilență, iar lumina emitată de acestea poate perturba ritmul circadian. În mod ideal, dormitorul ar trebui să fie legat în principal cu odihna.
Consistența mare a meselor înainte de culcare poate deranja somnul. NIA sugerează să eviți mesele copioase cu aproximativ 2-3 ore înainte de a merge la culcare și să reduci cantitatea mare de lichide consumată târziu, în special dacă trezirile pentru a merge la baie reprezintă o problemă.
Nu toate tulburările de somn se atribuie automat bătrâneții. Afecțiunile de sănătate, medicamentele, durerile, insomnia și apneea în somn pot fi factori care generează dezechilibre în somn.
Expertul din cadrul Academiei Americană a Somnului, James P. Krainson, subliniază că:
„Pe măsură ce îmbătrânim, somnul nostru este mai ușor de perturbat.”
În cazul în care somnul neodihnitor persistă, se observă somnolență pe parcursul zilei, sforăit intens sau episoade în care respirația pare să se întrerupă în timpul somnului, se recomandă o consultare cu medicul.
Mirela Husaru, terapeut instruit în metoda Compassionate Inquiry creată de Gabor Maté, afirmă că efortul de a forța somnul și de a monitoriza ceasul generează presiune, menținând organismul într-o stare de alertă.
„Somnul este unul dintre cele mai firești procese ale organismului și, paradoxal, tocmai încercarea de a-l controla îl poate face mai dificil. Când nu reușim să adormim, ne uităm la ceas, calculăm câte ore au mai rămas până dimineață și apare presiunea de a adormi cât mai repede. În acel moment, în loc să se relaxeze, corpul poate rămâne într-o stare de alertă. Din perspectivă emoțională, dificultățile de somn pot fi privite și ca un moment în care ceea ce a fost ținut sub control pe parcursul zilei devine mai greu de ignorat. Ziua suntem ocupați, luăm decizii, rezolvăm probleme și ne adaptăm permanent. Seara, când
Mirela afirmă că în noapte temerile și tensiunile neabordate în timpul zilei devin mai evidente. Prin urmare, ar trebui să schimbăm modul de a aborda problema, trecând de la „Cum fac să adorm?” la „Ce simt acum?”, pentru a redirecționa atenția de la control la observare.
„Nu este nevoie să rezolvăm toate problemele înainte de culcare și nici să eliminăm cu forța gândurile. Putem, pur și simplu, să le observăm și să le permitem să existe fără să le urmăm. Un exercițiu simplu poate fi introdus în rutina de seară. Înainte de culcare, așezăm o mână pe piept și una pe abdomen și observăm câteva respirații, fără să încercăm să le schimbăm. La fiecare expir putem spune în gând: «Mă las». Apoi ne putem întreba: „«Ce am dus cu mine astăzi și nu mai am nevoie să duc în această noapte?». Nu trebuie să găsim imediat un răspuns. Uneori este suficient să observăm ce apare și să ne spunem: «Pentru astăzi este suficient. Nu trebuie să rezolv nimic acum. Mâine mă voi ocupa de ceea ce este de făcut.»” , ne sfătuiește terapeuta.
Somnul cere securitate, nu eficiență; de aceea, relaxarea se obține prin abandonarea controlului, iar problemele recurente trebuie interpretate ca indicii ce pot necesita consult medical sau psihologic.
„Somnul nu este o performanță și nu poate fi obținut prin forță. El are nevoie de condiții de siguranță, de relaxare și de renunțarea treptată la control. Iar atunci când dificultățile de somn devin persistente, este important să nu le privim doar ca pe o problemă de rezolvat, ci și ca pe un semnal care merită ascultat, fără a pierde din vedere și cauzele medicale sau psihologice care pot contribui la apariția lor.”, a concluzionat Mirela Husaru.
O programare adecvată a somnului este esențială, însă trezirile frecvente, sforăitul sau epuizarea constantă pe parcursul zilei pot fi cauzate de alte probleme. Printre aceste cauze se găsește apneea de somn, o afecțiune caracterizată prin întreruperea și reluarea respirației pe parcursul nopții.
„Dacă sforăiți sau vă simțiți încețoșați toată ziua, ați putea avea apnee în somn”, explică Dr. Taz Bhatia, autoarea cărții The Hormone Shift .
Înainte de a introduce suplimente suplimentare sau de a face schimbări drastice, este recomandată o discuție cu medicul, în special dacă problemele de somn persistă.
Totuși, dacă modificările inițiale nu generează rezultate, nu înseamnă că alte metode nu ar putea funcționa.
„Există opțiuni foarte bune pentru a îmbunătăți somnul pe măsură ce îmbătrânim. Rețineți doar că organismul dumneavoastră ar putea avea nevoie de mai multe strategii pentru a se odihni complet, continuați să experimentați până când găsiți ceea ce funcționează pentru dumneavoastră”, spune medicul.
Dr. Taz Bhatia afirmă că magneziul bisglicinat, administrat în seară, poate contribui la
„calmarea nervilor hiperactivi și la relaxarea mușchilor”
National Institute on Aging (NIA), organizație din Statele Unite specializată în studii privind îmbătrânirea, sfătuiește persoanele adulte în etajul de vârstă să se odihnească în jur de
Un studiu realizat în Marea Britanie a constatat că, la vârstele de 50‑60 de ani, persoanele care dormeau 6 ore sau mai puțin în fiecare seară prezintă o 30% probabilitate mai mare de a fi diagnosticate ulterior cu demență, comparativ cu cei care dormeau în jur de 7 ore.
Conform raportului Ikea Sleep, 34% dintre cetățenii români dorm șase ore sau mai puțin pe noapte, iar 40% afirmă că nu au dormit suficient.
Igiena somnului nu reprezintă un remediu miraculos, ci o serie de obiceiuri simple, repetate în fiecare seară. Pentru a promova longevitatea, bunăstarea mentală și un stil de viață activ începând cu vârsta de 50 de ani, un somn de calitate trebuie tratat ca un element esențial al medicinei preventive, nu ca un simplu lux.
COMENTARII / 0