Somnul nostru se îngroșe: cercetătorii avertizează despre factori

Cercetătorii avertizează că schimbările climatice, tehnologia digitală și cultura muncii non-stop influențează din ce în ce mai mult somnul europenilor, iar soluția nu se restrânge...

Cercetătorii avertizează că schimbările climatice, tehnologia digitală și cultura muncii non-stop influențează din ce în ce mai mult somnul europenilor, iar soluția nu se restrânge doar la obiceiurile individuale.

Somnul reprezintă un element vital pentru bunăstarea corpului, pentru că oferă organismului posibilitatea de a repara țesuturile, facilitează eliminarea deșeurilor din creier și sprijină întărirea memoriei. Totuși, creșterea temperaturilor, programul de lucru în ture, zgomotul din mediul urban și conectivitatea continuă diminuă probabilitatea ca indivizii să obțină un somn adecvat și suficient și odihnitor.

„Ne confruntăm cu o combinație de factori care afectează sănătatea somnului în întreaga Europă”, a declarat Fran Pilkington-Cheney, lector în psihologie și somn la Universitatea Nottingham Trent (NTU) și coautoare principală a studiului, într-un comunicat de presă.

Citește șiUn nou studiu explorează graniţa dintre somn şi starea de veghe pentru a încerca să explice experienţele extracorporale

„Oamenii sunt conștienți de importanța somnului, dar puțini înțeleg cum factori precum schimbările climatice, tehnologia, munca în schimburi, mediul urban și dezinformarea se combină și influențează calitatea somnului”, a explicat aceasta.

Autorii studiului cer ca eforturile să se îndrepte dincolo de soluțiile individuale spre acțiuni integrate în sectoarele politicilor publice, sănătate, educație, industrie și protecția mediului. Printre factorii relevanți se găsesc Încălzirea climatică, inegalitatea în accesul la serviciile de medicină a somnului, proliferarea tehnologiilor digitale de monitorizare, dezinformarea online și deficitul de timp pentru odihnă.

În ce mod schimbările climatice influențează somnul?

Încălzirea temperaturilor constituie una dintre principalele preocupări ale cercetătorilor. Europa se încălzește cu cea mai mare rapiditate dintre toate continentele, iar nopțile din ce în ce mai calde fac dificilă reglarea termică a corpului, amânând adormirea și generând treziri frecvente.

Poluarea, zgomotul traficului și lumina artificială nocturnă agravează această problemă. În plus, anxietatea legată de schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme pot deteriora sănătatea mintală și calitatea somnului.

Impactul nu se manifestă uniform. Ceia care locuiesc în locuințe cu izolație slabă, cei care nu pot achiziționa aparate de răcire și cei din cămine supraaglomerate întâmpină obstacole suplimentare în a păstra un mediu propice somnului. Refugiații și cei dislocați pot fi, de asemenea, supuși temperaturilor înalte, zgomotului constant și lipsei de intimitate.

Programele care urmăresc somnul pot induce anxietate.

Tehnologiile digitale pot aduce avantaje, deoarece gadgeturile portabile și programele de urmărire a somnului pot sprijini utilizatorii în detectarea posibilelor disfuncții. Astfel, medicii ar putea monitoriza la distanță starea pacienților, în special în comunitățile rurale, unde disponibilitatea specialistilor este redusă.

Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că aparatele concepute pentru consumatorii obișnuiți nu garantează adesea o acuratețe suficientă pentru a identifica tulburările de somn, iar datele obținute de acestea pot genera anxietate nejustificată.

Studiul evidențiază conceptul de ortosomnie, un fenomen care implică o preocupare exagerată pentru a obține valori considerate ideale în măsurătorile somnului.

În plus, tendințe precum sleepmaxxing, care implică efortul de a maximiza calitatea somnului, pot stimula programe stricte, tratamente ineficiente și supravegherea excesivă a repausului.

Cercetătorii avertizează și asupra informațiilor medicale înșelătoare răspândite de influencerii din mediul online și de instrumentele de inteligență artificială. Acestea pot face mai dificilă diferențierea dovezilor științifice de recomandările promovate în scop comercial.

În ce fel activitatea profesională influențează perioadele de relaxare.

O economie ce operează non‑stop exercită o presiune suplimentară asupra somnului. Angajați care desfășoară activități în schimburi, personalul medical, lucrătorii din domeniul transporturilor și cei cu locuri de muncă precare de obicei nu pot controla programul de lucru, având un control limitat asupra programului de lucru.

activitatea la distanță și mesajele primite după încheierea programului, simultan, pot să împrăștie limitele dintre viața profesională și cea personală.

Conform datelor prezentate în cercetare, 21% dintre lucrătorii europeni desfășoară activități în regime de schimb. Schimburile nocturne se dovedește a fi în special problematică, fiind că pot perturba ritmul natural de somn și veghe al corpului.

cercetătorii

„În lipsa unor măsuri mai ample și coordonate, este probabil ca aceste presiuni să devină tot mai importante în anii următori”, a avertizat Fran Pilkington-Cheney.

COMENTARII / 0