Ochelarii de vedere pot fi un accesoriu modern, însă pentru unele persoane apropierea de 40 de ani vine cu o schimbare greu de acceptat: nevoia de două perechi de ochelari, una pentru distanță și alta pentru citit. De aici și interesul tot mai mare pentru intervențiile care pot reduce sau chiar elimina dependența de ochelari. „În chirurgia refractivă laser ne cumpărăm o vacanță de la ochelari, în timp ce schimbarea cristalinului ne cumpără pe viață independența de ochelari“, subliniază dr. Cristina Nicolae, medic specialist oftalmolog la Centrul de excelență în diagnostic și chirurgie oftalmologică Opticristal, parte din grupul MedLife.
Chirurgia refractivă, înlocuirea cristalinului natural cu unul artificial, picăturile moderne pentru prezbiopie, precum și terapiile genetice aflate încă în cercetare demonstrează cât de mult se schimbă oftalmologia într-un timp relativ scurt. Unele soluții sunt deja folosite curent pentru corectarea miopiei, astigmatismului sau prezbiopiei, în timp ce altele intervin pentru redarea vederii în cazul unor boli mult mai greu de tratat, precum glaucomul, degenerescența maculară sau anumite neuropatii optice. „Așteptăm cu deosebit interes rezultatele terapiilor țintite pentru aceste afecțiuni“, spune dr. Nicolae.
În ce perioadă se poate efectua corecția cu laser
Citește șiUcigașul tăcut din sângele românilor:150.000 de oameni mor anual din cauze cardiovasculare. „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
Alegerea unei intervenții pentru renunțarea la ochelari depinde de vârstă, de stabilitatea dioptriilor și de modificările existente la nivelul ochiului. Pentru pacienții tineri cu miopie și astigmatism, chirurgia refractivă cu laser poate fi una dintre cele mai bune opțiuni pentru reducerea dependenței de ochelari. Vârsta de 18 ani nu este un criteriu suficient pentru ca o persoană să fie eligibilă. „Mai întâi, ar trebui să avem documentați doi ani de stagnare a dioptriilor, astfel încât miopia să nu mai crească, și, de asemenea, ochii să ajungă la vârsta adultă. Chiar dacă intervenția laser este aprobată de la 18 ani, adesea pacientul nu se încadrează, chiar dacă are vârsta potrivită, pentru că ochii încă se modifică și se dezvoltă. Cei mai mulți pacienți abia după vârsta de 20 de ani se încadrează pentru acest gen de intervenție“, explică dr. Cristina Nicolae.
Un plus pentru pacienții cu astigmatism
Laserul este capabil să remedieze atât componenta sferică, asociată miopiei sau hipermetropiei, cât și cilindrul, care reprezintă astigmatismul.
„Pot fi corectate dioptriile complet, fie că vorbim de miopie și astigmatism mic, fie că vorbim de miopie mare. Avem o plajă largă de dioptrii pe care laserul le corectează“, spune medicul.
De altfel, chirurgia laser vine cu un avantaj important pentru pacienții cu astigmatism. Potrivit dr. Nicolae, aceștia se adaptează uneori mai greu la ochelari, pentru că poziția lentilelor și unghiul cilindrului trebuie să fie foarte precise pentru a obține o imagine clară. „Pacientul cu astigmatism are mereu probleme de acomodare la ochelari. Chiar dacă păstrăm aceleași dioptrii și schimbăm doar forma ramei, poate exista o perioadă de acomodare, pentru că poziția lentilei față de ochi se schimbă“, explică oftalmologul.
În perioada de 40 de ani se manifestă o nouă problemă: prezbiopia.
Dificultatea progresivă de a focaliza la apropiere, adică prezbiopia, este o problemă fiziologică a ochilor care apare, de regulă, în jurul vârstei de 40 de ani. Este momentul în care mulți oameni încep să depărteze telefonul sau cartea pentru a putea citi și ajung să aibă nevoie de o pereche de ochelari pentru aproape. Pentru cei care purtau deja ochelari pentru miopie sau astigmatism, acest lucru poate însemna două tipuri de corecție. „Avem pacienți între aproximativ 37 și 50 de ani care au început să aibă nevoie de două perechi de ochelari sau care au devenit prezbiopi și au primit prima lor pereche de ochelari. Unii nu înțeleg ce se întâmplă, au impresia că au îmbătrânit și acceptă foarte greu“, spune dr. Cristina Nicolae.
Acest grup de pacienți poate alege dintre două opțiuni majore: intervenția laser refractivă sau înlocuirea cristalinului.
Monovision: un ochi destinat distanței, celălalt orientat spre vederea de aproape
Pentru a evita nevoia de ochelari în cazul pacienților care au și miopie și prezbiopie, medicul oftalmolog spune că o posibilă soluție este monovision. Practic, cei doi ochi nu sunt corectați identic. Ochiul dominant este folosit mai ales pentru vederea la distanță, iar celălalt pentru intermediar și aproape. „Cu un ochi va vedea foarte bine la distanță, iar celălalt îl va ajuta la intermediar și aproape. În viața reală, când stă cu ambii ochi deschiși, pacientul poate vedea la toate distanțele“, explică medicul.
Nu toți pacienții reacționează uniform la această variație.
Pe unii pacienți îi deranjează de la bun început. Trebuie să avem pacientul potrivit pentru această tehnică
precizează dr. Nicolae. Prin urmare, selecția procedurii nu se bazează exclusiv pe dioptrii, ci ține cont și de stilul de viață și de capacitatea pacientului de a suporta diverse forme de corecție.
Înlocuirea cristalinului poate elimina miopia, astigmatismul, necesitatea ochelarilor de aproape și riscul de cataractă
O altă opțiune, în special după 40-45 de ani, constă în înlocuirea cristalinului natural cu unul artificial multifocal. Această intervenție medicală se numește clear lens exchange și este indicată pentru pacienții ale căror cristalin nu a suferit încă cataractă.
„Se fac două incizii mici la nivelul corneei. Se extrage cristalinul cu care omul s-a născut și se introduce un cristalin transparent, artificial, multifocal, care corectează toate distanțele și care este capabil să corecteze atât sfera, cât și cilindrul. Deci scăpăm și de miopie, și de astigmatism“, explică dr. Cristina Nicolae.
Principala diferență față de laser constă în faptul că, după ce cristalinul este înlocuit, corecția nu mai este influențată de schimbările sale asociate cu înaintarea în vârstă.
„În chirurgia refractivă laser ne cumpărăm o vacanță de la ochelari. Schimbarea cristalinului este o intervenție definitivă, ne cumpără pe viață independența de ochelari“, spune medicul.
În plus, persoana nu mai poate face cataractă în sensul clasic al termenului. „Cataracta înseamnă îmbătrânirea cristalinului natural. Odată ce noi am scos cristalinul natural și introducem unul artificial, acesta nu mai are cum să facă vreodată cataractă“, explică dr. Nicolae. Poate apărea însă ulterior opacifierea capsulei posterioare, cunoscută popular drept „cataractă secundară“. „Pacientul începe să vadă ca printr-un celofan mototolit, ca prin ceață permanent. Soluția este capsulotomia cu laser YAG, care durează aproximativ două minute, se face cu anestezie locală și în ambulator“, explică oftalmologul.
Îngrijirea corectă în funcție de vârstă
Dr. Cristina Nicolae afirmă că pacienții care se prezintă la cabinet pot fi împărțiți în trei grupuri principale de vârstă. Cei cu vârste între 18 și aproximativ 35 de ani, având dioptrii stabile, reprezintă candidații principali pentru intervenția refractivă cu laser. În intervalul 37–50 de ani, când prezbiopia devine evidentă, se pot evalua opțiunile de laser, inclusiv tehnica monovision, precum și înlocuirea cristalinului.
Mai avem pacienții trecuți de 50 de ani, care au, majoritatea, modificări la nivelul cristalinului. Acolo nu mai vorbim despre chirurgia refractivă laser, ci despre schimbarea cristalinului, fie clear lens exchange, dacă nu avem cataractă, fie chirurgie a cataractei cu implant de cristalin artificial
Picături pentru prezbiopie, o soluție fără intervenție chirurgicală
O nouă direcție în oftalmologie constă în picături destinate persoanelor cu prezbiopie, care au obținut aprobare în Statele Unite ale Americii, dar nu și în Europa. Conform medicului, aceste soluții acționează prin reducerea dimensiunii pupilei și oferă o îmbunătățire temporară a vederii de aproape.
„Ne fac o pupilă foarte mică. Prin acea pupilă mică reușim să corectăm vederea de aproape. Efectul durează câteva ore și apoi trebuie folosite din nou picături“
explică dr. Nicolae. Principalul avantaj constă în natura non‑invazivă a tratamentului, deși există și anumite limitări.
Medicul amintește că unii pacienți pot avea dureri de cap și că încă există întrebări privind efectele utilizării îndelungate. „Nu știm încă pe termen lung ce efecte adverse pot avea. Nu știm ce fac asupra cataractei sau asupra altor țesuturi ale ochiului“, spune oftalmologul.
Miopia include și un factor genetic semnificativ
Renunțarea la ochelari rezolvă problema de refracție a pacientului, dar nu explică de ce a apărut. În cazul miopiei, genetica are un rol important, iar predispoziția este cu atât mai relevantă în copilărie. „Acolo unde avem un părinte miop, copilul va avea un risc suplimentar față de ceilalți copii de aceeași vârstă de a dezvolta miopie. Acolo unde avem doi părinți miopi, riscul crește și mai mult“, explică dr. Cristina Nicolae.
Predispoziția genetică se combină însă cu stilul de viață. Medicul atrage atenția asupra timpului îndelungat petrecut de copii în interior, în special în fața telefoanelor, tabletelor și monitoarelor. „Copiii noștri petrec cea mai mare parte a timpului în interior. Au crescut cu gadgeturi, cu telefoane, cu tablete. Cu cât distanța de lucru este mai scurtă, cu atât ochii sunt împinși să dezvolte miopie“, spune dr. Nicolae.
De aceea, recomandarea sa este ca, încă de la vârste fragede, copiii să petreacă cât mai mult timp afară. „Ideal, două ore pe zi. Sau cel puțin atât cât stă copilul pe device-uri, tot atât să stea și afară, astfel încât să-și antreneze ochii și pentru distanțe lungi“, explică oftalmologul.
Anumite deficiențe vizuale pot rămâne neidentificate timp de ani întregi.
Componenta genetică joacă un rol esențial, deoarece anumite tulburări de vedere pot rămâne neobservate de părinți. Un copil poate prezenta diferențe semnificative de dioptrii între ochii săi și totuși să pară că are o vedere perfectă, deoarece ochiul mai bun compensează.
„Primul control ar trebui făcut la vârsta de 1 an. Este un screening prin care vrem să vedem dacă ochii au dioptrii egale sau cât de cât egale și dacă nu există diferențe foarte mari între cei doi ochi“, explică medicul.
Dacă unul dintre ochi oferă o imagine mult mai slabă, creierul începe să folosească predominant informațiile primite de la ochiul bun, iar celălalt poate dezvolta ambliopie. „Ochiul dominant îl păcălește, practic, pe copil. Creierul își ia informația doar de la ochiul bun și îl lasă deoparte pe cel cu dioptrii mai mari. În felul acesta se dezvoltă ambliopia“, explică dr. Nicolae.
Terapia genetică: o speranță nouă pentru tratarea bolilor oculare grave
În cazul miopiei, genetica explică în parte predispoziția; pentru alte afecțiuni oculare, cercetarea își propune să aplice terapiile genetice ca tratament.
Dr. Cristina Nicolae reamintește că s-au efectuat cercetări pentru afecțiuni grave precum glaucomul, neuropatiile optice și degenerescența maculară.
„Există terapii genetice țintite asupra celulelor nervoase ale ochiului. Se testează în continuare și există o promisiune mare în această zonă“, spune medicul.
Aceste intervenții rămân în prezent în faza de studiu și nu sunt disponibile ca tratament pentru pacienții cu glaucom.
Motivația cercetătorilor de a studia ochiul nu este aleatorie. Ochiul se dovedește a fi relativ accesibil; în contrast, creierul se dovedește a fi mult mai dificil de atins. În plus, el constituie, în realitate, singurul țesut nervos vizibil prin microscop, explică dr. Cristina Nicolae.
Capacitatea de a vizualiza interiorul ochiului facilitează medicilor monitorizarea schimbărilor la nivel celular și a rezultatelor tratamentelor. Aceasta explică de ce oftalmologia a evoluat ca unul dintre sectoarele în care terapiile genetice primesc o mare interes.
Acest articol beneficiază de sprijinul MedLife, rețeaua privată de servicii medicale de top din România, și se înscrie în cadrul unei inițiative extinse de informare și educație, axată pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Scopul este evident: prevenția proactivă și intervenția rapidă, înainte ca afecțiunile să compromită armonia și bunăstarea zilnică. Sănătatea nu se reduce la lipsa bolilor; ea presupune vitalitate, mobilitate și stabilitate în orice etapă a vieții. MedLife alocă resurse în mod continuu pentru soluții care susțin o stare de bine pe termen lung, nu doar pe termen scurt.
Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, vizitați https://www.medlife.ro/.
Publicație susținută de MedLife
COMENTARII / 0