Principala componentă activă din câteva sprayuri pentru nas înfundat a fost identificată de cercetători ca fiind capabilă să influențeze anumite procese biologice implicate în îmbătrânire. În aceeași listă apare și aspirina, examinată de mult timp pentru posibile influențe asupra afecțiunilor asociate cu vârsta.
Descoperirea rezultă dintr-un studiu realizat în iunie 2026, publicat în revista Nature Aging. Echipa de cercetare a examinat 6.442 de substanțe farmaceutice, evaluând distanța dintre țintele lor biologice și rețelele genetice asociate cu longevitatea și cu procesele principale ale îmbătrânirii.
oximetazolinei, un ingredient activ din anumite sprayuri de congestie nazală, cercetările au sugerat o posibilă influență asupra sinergiei celulare, un factor monitorizat de experți. Aspirina a fost legată de diverse mecanisme biologice, însă studiile clinice efectuate până în prezent nu au demonstrat că administrarea sa la indivizi sănătoși prelungă durata de viață fără dizabilități sau demență.
Citește șiAlexandru Rogobete, după vizita în spitalele din Cluj: „Plec cu probleme concrete de rezolvat”. Ce investiții sunt necesare
Echipa din cadrul Northeastern University și Harvard Medical School a condus o cercetare ce vizează posibilitatea ca medicamentele deja autorizate să fie aplicate și în alte domenii terapeutice. În loc să evalueze individual miile de compuși disponibili, cercetătorii au exploatat rețelele genice și proteice asociate procesului de îmbătrânire pentru a reduce numărul de substanțe care merită studiate în continuare.
În ce mod a fost realizată alegerea medicamentelor pentru longevitate?
2.358 gene legate de longevitate au fost identificate în faza inițială, iar cercetătorii le-au poziționat pe o diagramă a interacțiunilor proteice, denumită interactom. Această diagramă conține peste 500.000 de legături documentate și evidențiază proteinele care se combină sau sunt implicate în aceleași procese biologice.
Genele au fost ulterior sortate în funcție de mecanismele de îmbătrânire în care participă. O analiză publicată în 2023 în revista de specialitate Cell prezintă 12 astfel de procese, printre care deteriorarea ADN-ului, funcționarea deficitară a mitocondriilor și modificarea comunicării celulare. Această categorie finală se referă la semnalele prin care celulele și țesuturile își coordonează activitatea. Pe măsură ce organismul îmbătrânește, unele dintre aceste semnale se modifică, iar comunicarea dintre celule devine mai puțin eficientă.
Analiza a demonstrat că genele implicate în același mecanism al îmbătrânirii tind să se afle în aceleași zone ale rețelei și să fie conectate între ele. Bnaya Gross, cercetător la Northeastern University, a explicat că această organizare permite identificarea unor medicamente ale căror ținte se află în apropierea grupurilor respective de gene.
În analiza fiecărui medicament, cercetătorii au aplicat două criterii, prezentate în întregul studiu. Primul criteriu indică distanța dintre proteinele țintă ale medicamentului și genele asociate cu un anumit proces de îmbătrânire. Al doilea criteriu, denumit pAGE, evaluează diferențele dintre schimbările induse de medicament în activitatea genelor și cele care apar în mod natural odată cu înaintarea în vârstă. Echipa a verificat dacă substanța are tendința de a inversa aceste schimbări sau, la rândul său, de a le accentua.
Aspirina se găsește în lista de tratamente cu efect pozitiv.
Din totalul de 6.442 de substanțe examinate, 370 s-au dovedit a avea legături suficient de puternice cu cel puțin unul dintre mecanismele urmărite, fiind selectate pentru investigații ulterioare. În 60 dintre acești compuși s-au obținut și informații despre modificările aduse activității genelor. Din aceștia, 21 prezentau un profil considerat potențial benefic pentru longevitate, 23 au obținut scoruri în direcția opusă, iar restul nu au permis o clasificare clară. Aspirina a fost inclusă în categoria de substanțe cu legături puternice.
ASPREE a evaluat efectul aspirinei, dar studiile clinice la subiecți nu au demonstrat îmbunătățirea longevității. Într-un trial inițial cu peste 19.000 de persoane sănătoase, toate cu vârsta de cel puțin 70 de ani, administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină nu a prelungit durata de viață fără apariția demenței sau a dizabilității. În continuarea studiului, sub denumirea ASPREE‑XT, perioada totală de urmărire a ajuns la aproape zece ani și niciodată nu a evidențiat un avantaj suplimentar.
Metoda nu vizează însă o singură componentă a îmbătrânirii. Cercetătorii s-au concentrat în mod special pe medicamentele capabile să afecteze simultan mai multe dintre aceste procese, deoarece mecanismele biologice implicate se suprapun și se influențează reciproc.
Procedura denumită SHARP funcționează ca un instrument de selecție pentru substanțelor care merită investigații suplimentare. Rezultatele obținute nu demonstrează că un medicament încetinește sau accelerează procesul de îmbătrânire la om, ci furnizează estimări ce trebuie confirmate prin experimente.
Ce factori au condus la includerea unui spray nazal în listă?
Oximetazolina a fost aleasă pentru că este asociată cu unul dintre procesele care se schimbă odată cu vârsta: interacțiunea celulară. Această substanță acționează asupra unor receptori celulari care participă la transmiterea semnalelor chimice, iar proteinele aferente
După ce au expus celulele la oximetazolină, cercetătorii au analizat modul în care activitatea genelor se modifică. În cazul unor gene ce reglează inflamația cronică și comunicarea celulară, modificările induse de oximetazolină au fost opuse celor asociate cu înaintarea în vârstă. Printre genele afectate se numără FOXO3 și SIRT1, care sunt studiate intens în domeniul biologiei îmbătrânirii. Acest rezultat a determinat modelul să includă oximetazolină în lista candidaților care merită investigați în continuare.
Oximetazolina este utilizată în prezent ca descongestionant nazal și există și formule pentru alte indicații, însă studiul publicat în Nature Aging nu a verificat dacă administrarea sa poate prelungi viața sau încetini îmbătrânirea unui organism. Autorii au ales-o în schimb ca exemplu pentru a arăta cum metoda lor poate identifica medicamente existente care merită investigate pentru efecte complet diferite de utilizările lor actuale.
Aceste medicamente, provenind din aceeași familie, s-au poziționat pe liste contradictorii.
În contextul mecanismelor de comunicare celulară, modelul a descoperit 61 de substanțe, țintile lor fiind localizate în vecinătatea grupului de gene analizat. Pentru 25 dintre aceste compuși se dispune de date privind modificările aduse activității genelor. Cinci dintre ele au obținut un profil considerat favorabil, în timp ce 11 au fost clasificate în categoria opusă.
Unele dintre aceste concluzii nu se pot deduce doar pe baza clădirii la care aparține medicamentul sau a modului său de utilizare. tetrizolina și nafazolina, de exemplu, sunt ambele incluse în produse menite să diminueze roșeața oculară, însă modelul le-a alocat categorii diferite. În același mod, tamsulosinul și doxazosinul, două medicamente frecvent prescrise pentru simptomele provocate de hiperplazia benignă de prostată, au fost tratate în mod distinct.
Studiul nu arată că aceste medicamente prelungesc viața.
Coordonatorul cercetării, Albert-László Barabási, afirmă că concluziile nu indică faptul că vreunul dintre medicamentele analizate reduce ritmul
Cercetătorul afirmă că ar dori, într-o zi, să existe un medicament capabil să încetinească cel puțin unele dintre procesele biologice ale îmbătrânirii. Dificultatea constă în identificarea candidaților potriviți pentru astfel de teste, iar aceasta reprezintă scopul metodei SHARP.
Pericolele auto-tratamentului
oximetazolina poate fi achiziționată fără prescripție medicală, însă acest fapt nu indică că ar trebui utilizată zilnic pentru a avea un eventual efect asupra îmbătrânirii. Studiul nu a evaluat o astfel de administrare și nu oferă informații privind doza, durata sau forma de tratament care ar putea avea vreun impact în organism.
Sprayurile nazale ce conțin oximetazolină sunt destinate utilizării pe termen sc
Acest agent provoacă constricția vaselor sanguine, motiv pentru care indivizii cu hipertensiune sau boli cardiovasculare trebuie să solicite consultul medicului. De asemenea, aspirin nu este lipsită de riscuri, iar utilizarea prelungită crește probabilitatea sângerărilor digestive.
COMENTARII / 0