Potrivit specialiștilor în medicină și cercetare, timpul îndelungat petrecut în poziție așezată pe scaun prezintă riscuri semnificative pentru sănătate, fenomen care se manifestă inclusiv la persoanele care au un program regulat de activități fizice, informează MEDIAFAX.
Numeroase cercetări recente evidențiază o legătură între perioadele îndelungate de inactivitate fizică și creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare, precum și apariția diabetului de tip 2, precum și a decesului prematur.
Experții consideră că există o distincție semnificativă între inactivitatea fizică și stilul de viață sedentar, conform RTE.
Citește șiO franțuzoaică a trăit 122 de ani, a mers pe bicicletă până la 100 și a supraviețuit avocatului care trebuia să-i moștenească apartamentul
Petrecerea unui număr considerabil de ore zilnic în poziție șezândă la locul de muncă poate avea repercusiuni asupra organismului, chiar dacă opt sau zece ore de stat jos sunt urmate de activități fizice regulate, cum ar fi frecventarea unei săli de sport sau alergatul dimineața. Efectele benefice ale exercițiilor fizice nu reușesc să anuleze complet consecințele negative asociate perioadelor prelungite de ședere în poziție șezândă.
Corpurile noastre suferă modificări atunci când rămânem inactivi perioade prelungite, potrivit cercetătorilor. Schimbările au loc la nivel fizic atunci când nu suntem suficient de activi. Când mușchii sunt puțin utilizați, activitatea lor scade. În același timp, organismul nostru întâmpină dificultăți în procesarea glucozei din sânge.
Rezistența la insulină, un factor cheie în dezvoltarea diabetului de tip 2, poate fi favorizată de acest fenomen pe termen lung. Dezvoltarea acestui fenomen este posibilă chiar și în cazul persoanelor care au un stil de viață activ.
Nu, glitch. Revizuire totală:
Pe termen lung, fenomenul respectiv poate da naștere la rezistență la insulină, care este direct asociată cu diabetul de tip 2.
Nu e nimic
se va scoate. Deci
La rezistența la insulină se ajunge uneori, diabetul de tip 2 fiind asociat acestui fenomen și luând naștere ulterior.
Procesul de sedentarizare are un impact și asupra modului în care organismul procesează grăsimile.
Procesul de circulație a sângelui încetinește, drept urmare țesuturile corpului sunt alimentate cu o cantitate redusă de oxigen și nutrienți.
Consecințele unei astfel de situații sunt susceptibile de a conduce la hipertensiune arterială și la o serie de dificultăți cardiometabolice suplimentare.
Specialiștii din domeniul medical subliniază importanța impactului asupra coloanei vertebrale și a dezvoltării musculare.
Consecințele unei poziții necorespunzătoare și ale unui stil de viață sedentar sunt resimțite în special în regiunile gâtului, umerilor și a zonei lombare, unde se exercită o presiune considerabilă.
Angajații de birou se confruntă adesea cu dificultăți fizice, iar printre cele mai comune se numără durerile de spate și tensiunea musculară.
Consecințele se extind dincolo de sfera fizică. Impactul este mai complex decât se credea anterior. Nu numai corpul este afectat, ci și alte aspecte. Statul prelungit la birou are repercusiuni multiple.
Starea de inactivitate prelungită are repercusiuni negative asupra vitalității, capacității de focalizare și nivelului de vigilență generală.
Oboseala și scăderea productivității sunt efecte resimțite de numeroși lucrători după perioade prelungite de stat în poziție șezândă la birou.
În întreaga lume, milioane de decese sunt înregistrate în fiecare an din cauza lipsei de activitate fizică.
În perioada recentă, experții în sănătate publică au accentuat din ce în ce mai mult importanța diminuării duratei petrecute în poziție șezândă, pe lângă activitățile fizice regulate.
Nu doar exercițiile fizice
sunt esențiale, ci și reducerea timpului petrecut stând jos a devenit o preocupare majoră.
Fiindcă majoritatea adulților petrec o perioadă considerabilă din timpul zilei la locul de muncă, acesta este văzut ca unul dintre mediile cheie unde respectiva problemă poate fi abordată în mod eficient.
Se consideră că nu este nevoie de modificări extreme, potrivit specialiștilor experți. Acest punct de vedere a fost exprimat în legătură cu anumite aspecte.
Luarea unor pauze de scurtă durată, dar regulate , poate avea un impact considerabil asupra stării generale de sănătate.
La fiecare jumătate de oră, efectuarea unor scurte pauze de două până la cinci minute pentru a te ridica de pe scaun ori pentru a merge pe jos poate avea un impact pozitiv asupra proceselor metabolice și a fluxului sanguin.
Sunt sugerate soluții precum birouri ajustabile, utilizarea scărilor și crearea de trasee pietonale în interiorul clădirilor pentru a combate efectele negative ale statului prelungit la birou.
Nu se cunosc soluții
nu au fost oferite însă soluții alternative
Nu!
Alte soluții propuse includ birouri reglabile și folosirea scărilor, precum și amenajarea de trasee pentru mers pe jos în interiorul clădirilor.
Rezultatele unor cercetări desfășurate în cadrul unor birouri din Marea Britanie au scos în evidență faptul că implementarea anumitor strategii poate duce la o scădere de peste o oră pe zi a duratei pentru care oamenii stau pe scaun.
Confortul și energia angajaților au înregistrat îmbunătățiri semnificative.
Mai mult, starea generală de bine a acestora a devenit mai bună.
Deși activitatea fizică este vitală, experții afirmă că ea nu oferă protecție completă împotriva efectelor negative ale unui stil de viață sedentar. Exercitarea fizică regulată nu este suficientă pentru a compensa timpul prelungit petrecut în poziție șezândă pe parcursul zilei.
Modificările minore din rutina zilnică, cum ar fi ridicarea de pe scaun în timpul convorbirilor telefonice ori efectuarea unei scurte promenade în timpul pauzei de masă, sunt suficiente pentru a avea un impact pozitiv asupra stării de sănătate.
COMENTARII / 0