Studiu ADN: Roșcații și bărbații fără chelie, avantajați de selecția naturală

Conform cercetărilor recente, un proces de selecţie naturală a avut loc pe o perioadă de peste 10.000 de ani, influenţând evoluţia a aproape 500 de...

Conform cercetărilor recente, un proces de selecţie naturală a avut loc pe o perioadă de peste 10.000 de ani, influenţând evoluţia a aproape 500 de gene în materialul genetic al populaţiilor euroasiatice occidentale. Această evoluţie a modificat atât trăsăturile fizice, cât şi predispoziţia la anumite boli. Studiul, desfăşurat la Universitatea Harvard, a fost publicat în revista Nature şi a fost raportat de Live Science în data de miercuri.

Conform cercetării, procesul de selecţie naturală din cadrul acestui grup a favorizat apariţia pieli mai deschise, a părului roşcat, precum şi a unei rezistenţe sporite la anumite boli, printre care HIV şi lepră, cunoscută şi sub numele de boala Hansen.
În acelaşi timp, cercetarea a arătat o scădere a cheliei la bărbaţi şi a predispoziţiei la artrita reumatoidă.
Aceste rezultate au fost obţinute în urma analizei a 16.000 de genomuri, studiu care

contrazice opinia de lungă durată conform căreia evoluţia umană recentă a fost limitată

Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112

, după cum relatează Agerpres.

Procesul de evoluţie umană este încă activ, însă semnalul său a devenit mai greu de detectat.

„Evoluţia umană nu a încetinit. Pur şi simplu am pierdut semnalul”

Ali Akbari, cercetător la Universitatea Harvard şi principalul autor al cercetării, a transmis un mesaj electronic către Live Science în care afirmă:

„Evoluţia umană nu a încetat. Pur şi simplu am pierdut semnalul”

.

Mutaţiile, selecţia naturală, fluxul genic şi driftul genetic sunt mecanismele cheie care conduc la schimbarea evolutivă. Selecţia naturală este procesul prin care caracteristicile favorabile pentru supravieţuire sunt moştenite de generaţiile următoare. În acelaşi timp, fluxul genic duce la amestecarea materialului genetic între diferite grupuri de populaţii. Pe de altă parte, driftul genetic implică modificarea aleatorie a frecvenţei unei anumite gene în cadrul unei populaţii.

O abordare statistică inovatoare a fost concepută de Akbari împreună cu echipa sa de cercetare, cu scopul de a detecta influența selecției naturale de-a lungul a 18.000 de ani, analizând numeroase genomuri, atât antice cât și moderne, ale populațiilor umane din regiunea Eurasia Occidentală, care include Europa și anumite teritorii din Asia de Vest, precum Turcia.

Studiile anterioare au sugerat că selecţia direcţională este un fenomen rar, pe baza analizelor genetice actuale care reflectă impactul selecţiei naturale.

„Lucrările anterioare, bazate pe urmele pe care selecţia naturală le lasă în genomurile actuale, au condus la ideea că selecţia direcţională era rară”

, a declarat Akbari.
Însă, odată cu progresul tehnicilor de analiză a datelor și a acumulării de seturi de date ample, precum cea realizată de cercetătorii menționați, devine posibilă identificarea unor modificări evolutive mai puțin evidente.

„Dar cu seturi de date mari, cum ar fi cel pe care cercetătorii l-au acumulat, şi metode care pot separa semnalul selecţiei naturale de alte procese evolutive, putem detecta acum schimbări mici şi consistente în timp”

, a explicat Akbari.

Studiul genomic a scos la iveală 479 de variante genetice în cadrul datelor despre genomul populaţiei Eurasiatice Occidentale care par a fi puternic influenţate de selecţia naturală.
60% dintre aceste variante se corelează cu caracteristici fizice şi biologice observate în rândul oamenilor moderni.
Printre trăsăturile favorizate se numără nuanţa deschisă a pielii, părul roşcat, rezistenţa la infecţii precum HIV şi lepră, precum şi grupa sanguină B.
În plus, cercetătorii au identificat gene asociate cu o probabilitate redusă de chelie de tip masculin şi un risc scăzut de artrită reumatoidă.

Descoperirile recente au arătat că aceste caracteristici au oferit avantaje în dezvoltarea populațiilor umane moderne din Eurasia de Vest. Însă, analiza genetică nu oferă o explicație clară pentru utilitatea acestor trăsături.

  • O posibilă cauză a creșterii frecvenței culorilor deschise ale pielii este selecția favorabilă pentru producția de vitamină D în zonele cu expunere redusă la soare.
  • Însă, creșterea numărului de persoane roșcate rămâne un fenomen mai dificil de explicat.

Este posibil ca părul roșu în sine să nu fi oferit neapărat un avantaj, ci mai degrabă genele asociate acestei trăsături să fi fost corelate cu o altă adaptare mai semnificativă.

Descoperirile recente ale cercetătorilor au arătat că anumite caracteristici au fost favorizate sau defavorizate în diferite perioade.
Frecvența genelor asociate cu susceptibilitatea la tuberculoză a înregistrat o creștere pe parcursul a câteva milenii, pentru ca apoi să scadă în jurul valorii de 3.500 de ani în urmă.
O evoluție similară a fost observată și în cazul genelor legate de susceptibilitatea la scleroză multiplă, care au cunoscut o creștere până în urmă cu aproximativ 2.000 de ani, după care au înregistrat o scădere în frecvență.

Schimbările climatice și presiunile evoluționale din trecut ar fi putut influența caracteristicile populației actuale, afirmă cercetătorii.
Akbari consideră că

„Acest lucru reflectă probabil schimbările de mediu sau presiunile selective în timp. De exemplu, introducerea de noi agenţi patogeni”

.
Aceasta ar putea fi o explicație pentru tendințele actuale observate în evoluția umană.

AGES (Ancient Genome Selection – Selecţia Genomului Antic) este un studiu ale cărui date și metode au fost puse la dispoziția cercetătorilor de către echipa de cercetare, în vederea extinderii acestei lucrări.

Akbari a spus că echipa de cercetare intenţionează acum să exploreze alte grupuri din afara Eurasiei de Vest pentru a înţelege mai bine cum a evoluat populaţia umană globală

.
O echipă a efectuat deja o cercetare asupra Eurasii de Est, care a analizat persoanele cu strămoşi est-asiatici și a descoperit tipare similare, potrivit lui Akbari.

Condițiile în care s-a desfășurat selecția naturală variază probabil de la o regiune la alta, însă nu în ceea ce privește existența acestui fenomen, ci mai degrabă prin prisma modului în care mediul înconjurător și transformările culturale l-au influențat, luând în considerare elemente precum hrana, microorganismele patogene și condițiile climatice.

„Extinderea acestei abordări pe scară mai largă ne va ajuta să înţelegem cum diferite presiuni istorice au influenţat biologia umană în contexte diferite”

, a afirmat Akbari, care a adăugat și că

„Ceea ce este probabil să difere între regiuni nu este dacă a avut loc selecţia naturală, ci modul în care mediile locale şi schimbările culturale au modelat-o, inclusiv factori precum dieta, agenţii patogeni şi clima”

.

COMENTARII / 0