Variabila ad.id primește valoarea ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
ad.style.display = ‘block’;
Citește șiGreșeala comună a proprietarilor de pisici: regula N+1 explicată
ad.style.position = ‘absolute’;
Elementul ad primește valoarea ‘-1px’ pentru proprietatea top.
The script assigns the height of the ad element to 1px by running ad.style.height = ‘1px’;.
document.body.appendChild(ad);
Un studiu realizat pe peste 31.000 de adulți din Statele Unite sugerează că momentul primei și ultimei mese a zilei ar putea fi asociat cu riscul de deces. Cercetătorii au observat că persoanele care luau prima masă mult mai târziu aveau un risc mai mare de mortalitate, inclusiv cardiovasculară. Specialiștii subliniază însă că rezultatele arată o asociere și nu demonstrează că ora mesei determină în mod direct durata vieții, arată Science Alert.
Majoritatea recomandărilor privind micul dejun se axează pe alimentele ingerate. Un nou studiu indică, totuși, că momentul în care mâncăm ar putea fi legat de starea de sănătate pe termen lung.
Cercetătorii au examinat informațiile provenite de la 31.044 de adulți, fiecare având cel puțin 40 de ani, care au participat la Ancheta Națională de Sănătate și Nutriție din Statele Unite, realizată în perioada 1999–2018.
Participanții au raportat alimentele și băuturile consumate în ultimele 24 de ore, precizând și momentul exact al ingerării. În cadrul cercetării, orice aliment sau băutură caloică ingerată după ora 4:00 a fost identificată ca prima masă a zilei.
În urma analizei, cercetătorii au stabilit și ultima masă, estimând distanța temporală dintre prima și cea de-a doua masă. Ulterior, aceste informații au fost corelate cu numărul de decesi înregistrate până la sfârșitul anului 2019.
În intervalul mediu de urmărire, de 8,6 ani, s-au raportat 7.129 de decese, dintre care 2.259 au rezultat din boli cardiovasculare.
În cadrul analizei, s-au evaluat numeroși factori care pot modifica riscul de deces, printre ei vârsta, fumatul, indicele de masă corporală, activitatea fizică, calitatea alimentației, aportul caloric, veniturile și afecțiunile preexistente.
Prima masă ingerată mai târziu este legată de un risc mai mare.
Cercetătorii au descoperit o legătură între ora primei mese și mortalitate.
Comparativ cu indivizii care își începeau prima masă între 7:00 și 8:00 dimineața, cei care au mâncat pentru prima dată în intervalul 8:00–10:00 au înregistrat un risc crescut cu 10% pentru decesul din orice cauză.
Înregistrarea riscului a înregistrat o creștere de 19% pentru prima masă servită între orele 10:00 și 12:00, și a ajuns la 29% pentru cei care își începeau prima masă după prânz.
În ceea ce privește mortalitatea cardiovasculară, s-a constatat o tendință asemănătoare. Cei care își începeau prima masă în după-amiază prezentau un risc de deces cardiovascular cu 46% mai ridicat decât persoanele care consumau prima lor masă între 7:00 și 8:00.
La 50 de ani, membrii grupului care consuma prima masă în timpuri ulterioare aveau, în medie, o speranță de viață estimată cu 2,46 ani mai scurtă.
În ceea ce privește ultima masă a zilei, concluziile au arătat o tendință mai puțin liniară.
În comparație cu indivizii care terminau mesele între 19:00 și 20:00, cei care consuma ultima masă înainte de 19:00 prezentau un riscul crescut cu 13% pentru decesul din orice cauză.
În cazul persoanelor care consuma alimente după miezul nopții, probabilitatea de deces a crescut cu 27%. În cadrul analizei, cea mai mică probabilitate a fost observată în jurul orei 20:00.
Autorii precizează că această concluzie nu înseamnă că ora 20:00 reprezintă momentul ideal pentru cină pentru toată lumea.
„Momentul meselor este un indiciu important pentru ritmurile circadiene periferice”, a declarat autorul principal al studiului, Zhilei Shan, de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong, pentru ScienceAlert.
Conform specialistului, mesele ingerate în foarte târziu pot deranja ritmurile circadiene și procesele metabolice.
Cercetătorii avertizează: studiul nu dovedește o relație de cauzalitate
Este necesar să se analizeze rezultatele cu atenție. Acest studiu de tip observațional evidențiază doar legături, fără a confirma că ora la care cineva consumă micul dejun sau cina influențează direct durata vieții.
Se poate de asemenea să apară o cauzalitate inversă: indivizii care consumă mesele foarte târziu sau foarte devreme ar putea să fi dezvoltat deja afecțiuni de sănătate, să sufere de somn insuficient, să lucreze în ture sau să se confrunte cu alte condiții care afectează atât programul alimentației, cât și probabilitatea de îmbolnăvire.
Studiile au arătat, în exemplu, că indivizii care consumaau prima masă la ore foarte devreme erau, în mod obișnuit, mai în vârstă, se hrăneau mai rar și prezentau mai multe afecțiuni medicale.
Momentul în care se consumă masa poate, în anumite situații, să servească ca semn al stării de sănătate, mai degrabă decât să fie cauza acesteia.
„Ora târzie la care se ia masa ar trebui
Ce importanță este ceasul biologic?
Cercetătorii susțin că momentul meselor poate modifica ritmurile circadiene, inclusiv procesele metabolice care au loc în organele din afara creierului.
Mesele foarte târzii pot perturba metabolismul glucozei și lipidelor, iar studiile pe animale au indicat posibile legături cu acumularea de grăsime în ficat, creșterea în greutate și modificarea ceasurilor biologice ale organismului.
Deocamdată, nu este clar dacă aceste mecanisme acoperă și legătura detectată în cercetarea efectuată asupra oamenilor.
Cercetătorilor nu susțin că ora exactă a micului dejun sau a cinei ar putea influența durata vieții, ci că momentul meselor poate reprezenta un element semnificativ care trebuie evaluat împreună cu alimentația, somnul și stilul de viață.
COMENTARII / 0