Studiu: Românii nu știu că mersul pe jos face bine și minții. Doar 12% merg în drumeții, deși cei care o…

Se creează un element div și se atribuie la variabila ad. ad.id = ‘AdSense’; S-a atribuit proprietății className a obiectului ad valoarea ‘AdSense’.Citește șiBoala care...

Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.

ad.id = ‘AdSense’;

S-a atribuit proprietății className a obiectului ad valoarea ‘AdSense’.

Citește șiBoala care provoacă peste jumătate din decesele din România

ad.style.display = ‘block’;

Proprietatea position a obiectului ad este setată la ‘absolute’.

ad.style.top = ‘-1px’;

Se setează ad.style.height la 1px.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3873607″,”url”:”https://www.digi24.ro/facem-romania-bine/studiu-romanii-nu-stiu-ca-mersul-pe-jos-face-bine-si-mintii-doar-12-merg-in-drumetii-desi-cei-care-o-fac-declara-o-viata-mai-buna-3873607″,”fullCatPath”:”/facem-romania-bine”}

Mersul pe jos este subiectul principal al gândurilor românilor, care îl consideră în mare parte ca un instrument pentru sănătatea fizică: scăderea kilogramelor, îmbunătățirea inimii și a stării generale de fitness. Număr foarte mic dintre ei îl leagă, totuși, de aspectele care devin din ce în ce mai rare în viața cotidiană: liniște, claritate mentală, echilibru emoțional și abilitatea de a face față stresului.

Acest rezultat se numără printre cele mai semnificative obținute în ultimul studiu realizat de Unlock Reseach la cererea MedLife, care analizează modul în care românii percep activitatea fizică și legătura dintre mișcare, bunăstarea emoțională și obiceiurile zilnice.

În același timp, studiul indică faptul că activitatea pe jos a devenit din ce în ce mai puțin întâlnită în rutina zilnică a românilor. Mai mult de jumătate dintre participanți (56%) își concentrează majoritatea timpului de lucru în poziție șezută, în timp ce doar 26% se deplasează regulat pe distanțe mai mari și doar 12% afirmă că obișnuiește să practice drumeții sau să exploreze trasee în natură.

Conform reprezentanților MedLife, posibil cea mai semnificativă concluzie a studiului nu constă în cantitatea redusă de mers pe jos, ci în nivelul scăzut al înțelegerii pierderilor.

Românii consideră activitatea de a merge pe jos ca pe un exercițiu, și nu ca pe o formă de prevenție.

Atunci când se întreabă despre avantajele exercițiilor fizice, majoritatea răspunsurilor românilor se concentrează pe imunitate, rezistență fizică și controlul greutății. Aspecte precum diminuarea stresului, echilibrarea emoțiilor, claritatea mentală, creșterea rezilienței sau evitarea comportamentelor nesănătoase apar cu mult mai raritate.

Rezultatele indică faptul că, în România, mersul pe jos este încă privit predominant ca o recomandare medicală, mai degrabă decât ca un instrument de menținere a echilibrului într-o societate tot mai expusă stresului și suprastimulării.

„Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea”, a declarat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.

Persoanele care fac plimbări regulate pe jos nu se limitează la activitate fizică superioară; se pare că adoptă un stil de viață distinct.

Studiul arată diferențe semnificative între cei care fac frecvent drumeții și cei care duc un stil de viață sedentar. Ei raportează cu mai mare frecvență că se simt mulțumiți de existență, că dispun de energie suplimentară, că pot să se destindă după momente tensionate și că acordă o atenție sporită propriei sănătăți. Mai mult, pentru această grupă, activitatea de mers pe jos este legată de reflecție personală, de legătura cu natura, de claritate mentală și de recuperare post-stres – avantaje care se manifestă cu mult mai puțin frecvent în răspunsurile populației largi.

Rezultatele nu indică o legătură cauzală, însă ele generează o întrebare esențială: dacă una dintre cele mai ușor accesibile modalități de activitate – mersul pe jos – se corelează cu un nivel mai ridicat al stării de bine, cât de mult subestimăm, de fapt, potențialul său în prevenție?

Comunitate epuizată caută premii imediate.

Studiul evidențiază și o altă problemă alarmantă. 84% dintre participanți afirmă că au cel puțin un comportament cu potențial adictiv, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale la alte activități de recompensă instantanee. În același timp, peste jumătate dintre cetățeni afirmă că accesează social media în mod frecvent, iar acest procent atinge 62% printre cei care aproape niciodată nu participă la drumeții sau la activități pe distanțe lungi.

În contrast, cei care se angajează regulat în plimbări prin mediul natural menționează frecvent că optează pentru activități precum petrecerea timpului în aer liber, introspecția personală sau participarea la activități comunitare pentru a-și păstra echilibrul emoțional.

„Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înțelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenție de prevenție cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât și pentru sănătatea emoțională”

În declarație, Nicolae Marcu, Directorul Operațiunilor Medicale la MedLife Group, a adăugat.

De la convingeri la dovezi

Bazându‑se pe concluziile acestui studiu, MedLife intenționează să inițieze în curând un proiect de monitorizare, realizat în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, care va avea loc pe traseul Via Transilvanica și are ca scop măsurarea efectelor mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale în condiții reale de drum.

Proiectul urmărește să evalueze cum o excursie de lungă distanță influențează sănătății și bunăstării, completând rezultatele studiului sociologic cu date și măsurători obținute direct în teren.

Prin această inițiativă, MedLife își dorește să sprijine formarea unei noi viziuni privind prevenirea, bazându-se pe una dintre cele mai simple și subestimate modalități de activitate fizică.

„Ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica, ne-am dorit să înțelegem mai bine legătura dintre un obicei aparent simplu – mersul de jos pe distanțe lungi – și sănătatea românilor. Iar rezultatele acestui studiu ne demonstrează că beneficiile acestei activități depășesc sfera sănătății fizice, având un rol important în autoreglarea emoțională și dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase. Într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, în care tot mai mulți oameni caută soluții accesibile de a gestiona stresul și provocările vieții de zi cu zi, e important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru suținerea stării de bine”, a declarat Ina Ilie, Director de Comunicare MedLife Group.

MedLife este partener principal de sănătate și wellbeing al Asociației Tășuleasa Social pentru susținerea activităților desfășurate în cadrul proiectului Via Transilvanica, primul traseu pedestru de interes național.

Studiul efectuat de compania Unlock la cererea MedLife reprezintă o analiză cantitativă, realizată prin metoda CAWI – COMPUTER ASSISTED WEB INTERVIEWS. Eșantionul a inclus 800 de chestionare, respondenții fiind bărbați și femei în proporție egală, provenind din zone urbane, cu vârste între 18 și 65 de ani.

.custom-div { background-color: rgb(247, 246, 246); border-top: 2px solid rgb(204, 204, 204); border-bottom: 2px solid rgb(204, 204, 204); display: block; font-size: 11px; font-style: italic; font-weight: 400; margin: 10px 0; padding: 25px; unicode-bidi: isolate; }

Acest articol beneficiază de sprijinul rețelei MedLife, cea mai extinsă structură de servicii medicale private din România, și reprezintă o componentă a unei inițiative vaste de informare și educație, axată pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos pe termen lung.

În cadrul MedLife, îngrijirea sănătății se realizează cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile clinice se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici competenți și de tehnologii de ultimă oră. Prin metode moderne de diagnostic și tratament și, recent, prin expertiza în genomică, care permite identificarea precoce a riscurilor pentru bolile frecvente sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să sprijine oamenii să acorde o atenție sporită propriei lor sănătăți.

Obiectivul este bine definit: prevenirea activă și intervenția rapidă, înainte ca problemele de sănătate să compromită echilibrul și calitatea existenței. Pentru că sănătatea nu se reduce la lipsa bolii. Ea presupune energie, mobilitate și stabilitate, indiferent de vârstă. MedLife alocă resurse în mod continuu pentru soluții ce susțin o stare de sănătate durabilă și favorizează o viață trăită bine, nu doar în prezent, ci și pe termen lung.

Informații suplimentare despre serviciile oferite pot fi consultate la www.medlife.ro.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0