Românii când discută despre mersul pe jos, se concentrează aproape exclusiv pe beneficiile fizice: scăderea în greutate, sănătatea inimii și starea generală de fitness.
Acest rezultat reprezintă una dintre cele mai semnificative descoperiri ale ultimului studiu efectuat de Unlock Reseach în cadrul solicitării MedLife, care investighează modul în care românii percep activitatea fizică și legătura dintre mișcare, sănătatea emoțională și stilul de viață.
Activitatea de a merge pe jos a devenit din ce în ce mai rară în rutina zilnică a românilor, potrivit studiului. Mai mult de jumătate dintre participanți (56%) își concentrează cea mai mare parte a timpului de lucru în poziție șezută, doar 26% practică deplasări pe distanțe mai lungi și doar 12% afirmă că obișnuiesc să se angajeze în drumeții sau să exploreze trasee în mediul natural.
Citește șiBoala care provoacă peste jumătate din decesele din România
Potrivit reprezentanților MedLife, poate cea mai importantă concluzie a studiului nu este despre cât de puțin mergem, ci despre cât de puțin înțelegem ce pierdem.
Românii consideră că a merge pe jos reprezintă exercițiu fizic, nu o modalitate de prevenție.
Atunci când se solicită opinia despre avantajele exercițiilor fizice, majoritatea respondenților din România sublin
Rezultatele indică faptul că, în România, mersul pe jos este încă privit în principal ca o recomandare medicală, nu ca un instrument de menținere a echilibrului într-o societate tot mai expusă stresului și suprastimulării.
„Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea”, a declarat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.
Persoanele care merg frecvent pe jos nu se disting doar printr-o activitate mai intensă; se pare că trăiesc diferit.
Studiul relevă diferențe consistente între persoanele care obișnuiesc să facă drumeții și cele sedentare. Acestea declară mai des că sunt mulțumite de viața lor, au mai multă energie, reușesc să se relaxeze după perioade solicitante și acordă mai multă atenție sănătății proprii. În plus, pentru această categorie, mersul pe jos este asociat cu reflecția personală, conectarea cu natura, claritatea mentală și recuperarea după stres – beneficii care apar mult mai rar în răspunsurile populației generale.
Concluziile nu confirmă o legătură de cauzalitate, însă ele adresează o întrebare semnificativă: dacă una dintre cele mai ușor accesibile modalități de activitate – mersul pe jos – este legată de nivel mai ridicat al stării de bine, cât de mult neglijăm, de fapt, potențialul său în prevenție?
O comunitate epuizată caută beneficii imediate
Studiul evidențiază și o altă tendință alarmantă. 84% dintre respondenți afirmă că au cel puțin un comportament cu potențial de dependență, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale la alte activități de recompensare instantanee. În același timp, peste jumătate dintre români susțin că accesează social media în mod regulat, iar acest procent crește la 62% în rândul celor care aproape niciodată nu fac drumeții sau nu parcurg distanțe lungi.
În contrast, cei care fac regulat plimbări în mediul natural menționează mai des că optează pentru activități precum petrecerea timpului în aer liber, introspecția personală sau participarea la proiecte comunitare pentru a-și păstra echilibrul emoțional.
„Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înțelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenție de prevenție cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât și pentru sănătatea emoțională”, a adăugat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.
De la impresii la dovezi
Pornind de la concluziile acestui studiu, MedLife va lansa în perioada următoare un proiect observațional, organizat în colaborare cu Asociația Tășuleasa Social, ce va fi desfășurat pe Via Transilvanica, care își propune să evalueze impactul mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale în condiții reale de parcurs.
Proiectul urmărește cum activitatea de a parcurge distanțe lungi influențează indicatorii importanți ai sănătății și bunăstării, completând rezultatele studiului sociologic cu observații și măsurători realizate direct în teren.
Prin această inițiativă, MedLife dorește să susțină formarea unei noi perspective asupra prevenției, bazându-se pe una dintre cele mai accesibile și subestimate forme de mișcare.
„Ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica, ne-am dorit să înțelegem mai bine legătura dintre un obicei aparent simplu – mersul de jos pe distanțe lungi – și sănătatea românilor. Iar rezultatele acestui studiu ne demonstrează că beneficiile acestei activități depășesc sfera sănătății fizice, având un rol important în autoreglarea emoțională și dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase. Într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, în care tot mai mulți oameni caută soluții accesibile de a gestiona stresul și provocările vieții de zi cu zi, e important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru suținerea stării de bine”, a declarat Ina Ilie, Director de Comunicare MedLife Group.
MedLife acționează ca partener de premieră în domeniul sănătății și bunăstării pentru Asociația Tășuleasa Social, sprijinind activitățile desfășurate în cadrul proiectului Via Transilvanica, care constituie primul traseu pedestru de interes național.
*Studiul realizat de compania Unlock la comanda MedLife este o cercetare cantitativă, realizată prin metoda CAWI – COMPUTER ASSISTED WEB INTERVIEWS . Eșantionul a fost compus din 800 de chestionare, repondenții fiind bărbați și femei în proporții egale, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.
Acest articol beneficiază de sprijinul MedLife, rețeaua privată de servicii medicale de top din România, și reprezintă o componentă a unei inițiative extinse de informare și educație, axată pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul se definește în mod clar: prevenirea activă și intervenția rapidă, înainte ca afecțiunile de sănătate să compromită echilibrul și calitatea existenței. Pentru că bunăstarea implică mai mult decât lipsa bolii. Ea presupune energie, mobilitate și stabilitate la orice etapă a vieții. MedLife alocă res
Mai multe detalii despre serviciile oferite pot fi accesate la https://www.medlife.ro/.
Articolul este susținut de MedLife
COMENTARII / 0