Studiu: zgomotul din trafic crește riscul Parkinsonului

Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.

ad.id = ‘AdSense’;

Acest fragment de cod setează proprietatea display a obiectului ad la valoarea ‘block’.

Citește șiBoala care provoacă peste jumătate din decesele din România

The style property position of the element ad is assigned the value ‘absolute’.

ad.style.top = ‘-1px’;

Proprietatea height a stilului obiectului ad a fost stabilită la ‘1px’.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3872673″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/un-studiu-leaga-zgomotul-din-trafic-de-un-risc-mai-mare-de-a-dezvolta-boala-parkinson-ce-au-descoperit-cercetatorii-3872673″,”fullCatPath”:”/stiri/sci-tech/natura-si-mediu”}

Un nou studiu indică faptul că expunerea prelungită la zgom

Cercetătorii danezi au examinat peste trei milioane de locuitori pentru a stabili dacă zgomotul constant din diverse zone rezidențiale și poziții sporește riscul acestei boli neurodegenerative.

În JAMA Neurology a fost publicată o analiză care a examinat peste trei milioane de cetățeni danezi, cu vârsta de cel puțin 40 de ani, în intervalul 2000–2017, fără a avea boala Parkinson la început.

Cercetătorii au observat că, la fiecare increment de 11 decibeli (dB) în zona locuinței cea mai expusă, riscul de a dezvolta boala Parkinson se ridică cu 3%.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });

În zona cea mai liniștită a locuinței, cea care primește cea mai mică expunere la trafic, probabilitatea de a dezvolta boala Parkinson crește cu 4% pentru fiecare 9 dB de zgomot suplimentar.

Simultan, cercetarea a descoperit că o zonă mai liniștită – unde o secțiune a locuinței are un nivel de zgomot cu 10 dB mai scăzut decât cealaltă – funcționează ca un scut de protecție, putând diminua aceste efecte dăunătoare, în mod deosebit pentru persoanele care trăiesc în medii cu nivel general de zgomot mai înalt.

Indivizii lipsiți de un spațiu liniștit sunt supuși unui nivel de zgomot mai persistent și inevitabil, în special noaptea, aspect pe care autorii l-au considerat mai dăunător.

Autorii studiului au menționat că cercetările anterioare, concentrându-se exclusiv pe zona cea mai zgomotoasă a unei locuințe, ar putea subestima pericolele pentru sănătate, pentru că nu țin cont dacă locuitorii au un spațiu liniștit în care să se retragă.

Rezultatele au rămas stabile, indiferent de sex, gradul de instruire, nivelul de venit, statutul de conviețuire și densitatea populației.

În ce fel zgomotul poate afecta riscul de a dezvolta boala Parkinson?

Conform autorilor, aceste constatări se aliniază cu principiile biologice, întrucât zgomotul cronic poate afecta somnul, element esențial pentru sănătatea cerebrală, și poate genera, de asemenea, o reacție de stres în organism.

De asemenea, poate provoca „neuroinflamație” și stres oxidativ în creier, în special în zonele legate de producția de dopamină.

Boala Parkinson este a două cea mai frecventă afecțiune neurodegenerativă la nivel mondial, afectând peste 11 milioane de persoane, conform unor cercetări recente; se preconizează că povara se va dubla în următoarele decenii, pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult și unele țări înregistrează o creștere a populației.

La boala Parkinson, celulele nervoase din creier, denumite neuroni, se deteriorează treptat sau dispar. Majoritatea simptomelor rezulte din pierderea neuronilor ce produc dopamină, provocând o activitate cerebrală neregulată.

Cauza precisă a bolii rămâne necunoscută, iar în prezent nu există niciun tratament curativ.

Fernando Alonso Frech, neurolog și cercetător la Centrul de Neuroștiințe Integrate HM CINAC, a declarat:

„Prin urmare, identificarea factorilor de mediu potențial modificabili reprezintă o prioritate de sănătate publică”

Deși active în domeniu, nu a luat parte la studiu.

El a menționat că proporția semnificativă a populației expuse zgomotului rutier indică faptul că efectul său potențial asupra sănătății publice ar putea fi substanțial.

În această situație, concluziile cercetării evidențiază necesitatea adoptării unor politici ce vizează diminuarea poluării fonice urbană, prin măsuri precum planificarea urbană, instalarea de bariere sonore, limitarea traficului în zonele rezidențiale sau proiectarea locuințelor cu fațade și spații de relaxare mai protejate de zgomot.

Scriptul utilizează metoda push pentru a introduce o funcție anonimă în googletag.cmd, iar această funcție execută googletag.display cu parametru div-gpt-ad-1534428473535-0.