Tania Fântână: Cum să incluți semințele în dieta zilnică pentru sănătate

În perioada recentă, semințele au căpătat un statut aparte în ceea ce privește alimentația cotidiană. Ele sunt adăugate în diverse preparate, precum iaurt, salate, smoothie-uri...

În perioada recentă, semințele au căpătat un statut aparte în ceea ce privește alimentația cotidiană. Ele sunt adăugate în diverse preparate, precum iaurt, salate, smoothie-uri și pâine, însă adesea fără o înțelegere aprofundată a modului corect de utilizare.

Și totuși, modul în care le consumăm face diferența dintre un aport real de nutrienți și un simplu gest „sănătos” fără efect

, după cum arată experții în nutriție. Astfel, impactul semințelor asupra organismului depinde în mare măsură de metodele de consum și de modul în care acestea sunt integrate în dieta zilnică.

Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112

În trecut, semințele reprezentau o modalitate de a trece timpul, însă în prezent ele sunt o parte integrantă a dietei zilnice. Pentru a beneficia de proprietățile lor, este recomandat să le consumăm în stare crudă, fără să fie prăjite și sărate. Din punct de vedere nutrițional, semințele se caracterizează prin aceea că sunt alimente foarte dense din punct de vedere caloric. De asemenea, grăsimea care se depune pe degete în urma consumului lor demonstrează un conținut ridicat de lipide, ceea ce se traduce în multe calorii la 100 de grame.

În ceea ce privește hidratarea semințelor, există anumite tipuri care necesită acest proces. Semințele care se hidratează sunt extrem de importante. Acest proces este esențial pentru anumite tipuri de semințe. Care semințe necesită hidratare și de ce este importantă această etapă?

Comportamentul semințelor în interacțiune cu lichidele variază considerabil. În timp ce unele semințe absoarbă apa și se transformă într-o substanță gelatinoasă, altele rămân relativ neschimbate.
Semințele de chia și semințele de in sunt recunoscute pentru proprietățile lor de hidratare. Atunci când sunt lăsate în lapte sau iaurt, acestea absorb lichidul și se umflă, rezultând o textură gelatinoasă.

Procesul de asimilare a semințelor este influențat atât de textura lor, cât și de capacitatea organismului de a le digera. Formarea unui gel în jurul semințelor încetinește procesul de digestie și poate contribui la o funcționare intestinală armonioasă, în special la persoanele predispuse la constipație. Pentru a evita efectele nedorite, se recomandă ca semințele să fie hidratate înainte de consum și să nu fie ingerate în cantități excesive în stare uscată.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

În ceea ce privește anumite tipuri de semințe, precum cele de floarea-soarelui, dovleac sau sesam, nu se dezvoltă o substanță gelatinoasă. Acestea pot fi ingerate în starea lor naturală sau după o perioadă scurtă de înmuiere, însă procesul de hidratare are un impact minim asupra capacității lor de a fi digerate.

În ceea ce privește hidratarea lor, ce se întâmplă atunci când le hidratăm și care sunt avantajele acestei acțiuni sunt întrebări esențiale.

În cazul hidratării semințelor de chia ori de in, 15–30 de minute sunt de obicei suficiente pentru a obține un gel, îndeosebi atunci când sunt amestecate cu un lichid. Nu este nevoie de mult timp pentru acest proces. Dacă dorești un efect mai puternic, poți lăsa semințele la hidratat

peste noapte

, însă acest lucru nu este necesar.

Trebuie avut în vedere ca semințele să nu fie ingerate în stare complet deshidratată în cantități excesive. În tractul digestiv, acestea au capacitatea de a reține lichid, ceea ce poate conduce la apariția unor probleme digestive în cazul în care aportul de apă este insuficient. O creștere rapidă a consumului de fibre, fără asigurarea unei hidratări corespunzătoare, poate duce la constipație.

Procesul de hidratare are drept rezultat o serie de consecințe evidente: facilitează digestia semințelor, scade într-o anumită măsură concentrația de acid fitic și conferă o consistență mai puțin agresivă pentru aparatul digestiv, benefică în special pentru persoanele cu sensibilitate crescută.

Se recomandă ca semințele de in să fie consumate sub formă măcinată pentru a-și păstra proprietățile nutritive. Semințele de in sunt foarte hrănitoare și conțin o cantitate mare de fibre și acizi grași omega-3. Aceste semințe sunt o sursă excelentă de nutrienți esențiali pentru organism.

Semințele de in sunt demne de remarcat pentru proprietățile lor nutriționale. Pentru o asimilare optimă, este recomandat să fie consumate sub formă măcinată. Atunci când sunt ingerate întregi, acestea au tendința de a trece prin sistemul digestiv în mare parte neschimbate, ceea ce reduce eficiența asimilării substanțelor nutritive.

Procesul de măcinare permite spargerea coajei, facilitând astfel accesul organismului la acizii grași omega-3, fibrele și lignanii conținute. Sunt disponibile și opțiuni pre-măcinate pe piață, care necesită însă depozitare într-un recipient ermetic închis la frigider după deschidere.

Procesul de digestie pentru semințele de susan urmează un principiu asemănător. Atunci când sunt sub formă de pasta de susan (tahini) ori sunt ușor zdrobite, devin mai ușor de digerat decât în forma lor integrală. Pe de altă parte, în cazul semințelor de chia, prelucrarea lor nu este întotdeauna necesară, îndeosebi atunci când sunt supuse procesului de hidratare.

În ceea ce privește valoarea nutrițională și restricțiile de consum, Tania Fântână subliniază că este esențial să se înțeleagă beneficiile și posibilele limite ale includerii semințelor în dieta zilnică. Acestea reprezintă o sursă concentrată de nutrienți, dar pot ridica și anumite probleme legate de consumul excesiv.

Semințele reprezintă alimente extrem de concentrate din punct de vedere nutrițional. Ele sunt bogate în grăsimi sănătoase, fibre, proteine derivate din plante, vitaminele B și minerale cum ar fi magneziul, zincul și fierul. În special, semințele de in și semințele de chia sunt considerate surse valoroase de omega-3, pe când semințele de dovleac sunt o sursă bună de zinc, iar semințele de susan se remarcă prin conținutul lor de calciu.

Sunt și anumite aspecte mai puțin explorate. Compușii specifici din semințe, precum acidul fitic, pot diminua asimilarea anumitor minerale. Însă, într-o dietă echilibrată și diversificată, acest impact nu ridică, de obicei, probleme. De asemenea, semințele de in conțin glicozizi cianogenici, dar cantitățile în care sunt consumate în mod normal nu implică riscuri.

Este recomandat ca semințele să fie incluse într-un regim alimentar echilibrat, fără abuzuri. Moderarea este cheia, deoarece nu este nevoie de consumul lor la fiecare masă sau în cantități mari în fiecare zi. Pentru un efect benefic, varietatea este extrem de importantă.

În ceea ce privește depozitarea, modul corect de a proceda este esențial. Condițiile de păstrare sunt cruciale pentru menținerea proprietăților lor.

Condițiile de depozitare reprezintă un aspect crucial în ceea ce privește semințele. Acestea care au un conținut ridicat de grăsimi sunt deosebit de vulnerabile la procesele de oxidare. Pentru a le conserva corespunzător, este indicat ca recipientele în care sunt stocate să fie închise ermetic, ferite de lumină și căldură.

Semințele nedecorticate se pot păstra într-un spațiu răcoros și uscat, pe când cele procesate necesită depozitare la temperaturi scăzute. Semințele de in măcinate sunt deosebit de vulnerabile la oxidare, motiv pentru care se recomandă consumul lor într-un interval scurt de timp, numai câteva zile, după procesare.

Trebuie să fie depozitate în recipiente ermetice pentru a preveni stricarea lor.
Umiditatea și căldura din bucătărie pot cauza alterarea semințelor, făcându-le improprii pentru consum.
În cazul în care prezintă semne de deteriorare, este recomandat să fie

aruncate

.

  • pot fi încorporate în alimentație într-un mod ușor și eficient
  • pot fi adăugate în iaurt
  • pot fi adăugate în gustări
  • pot fi consumate ca atare

Este indicat să fie consumate în cantități moderate.

COMENTARII / 0