Temperatura corpului uman scade cu 150 de ani: de ce?

150 de ani în urmă, temperatura medie a corpului uman ar fi fost mai ridicată decât cea actuală. Cercetătorii continuă să investigheze cu precizie motivele,...

150 de ani în urmă, temperatura medie a corpului uman ar fi fost mai ridicată decât cea actuală. Cercetătorii continuă să investigheze cu precizie motivele, spune BBC.

În anul 1860, doctorul german Carl Wunderlich se confrunta cu o problemă majoră. Se întreba dacă febra constituie o boală în sine sau doar un semn al unei alte afecțiuni.

Într-o perioadă în care termometrele nu erau utilizate pe scară largă și nu se măsura la fiecare necesitate, Wunderlich a pornit la o inițiativă ambițioasă. În decurs de 15 ani, a colectat temperaturi axilare la 25.000 de pacienți, reprezentând toate grupele de vârstă și ambele sexe, acumulând peste un milion de măsurători.

Citește șiCartofii care nu ar trebui niciodată consumați: pericolul ascuns

Din acest set uriaș de date, Wunderlich a calculat o medie de 37°C pentru adulții sănătoși. Aceasta a devenit valoarea de referință pentru urmărirea temperaturii normale a corpului uman. Dacă temperatura depășea 38°C, acest lucru însemna febră, a scris el.

Wunderlich a dispus de un set de date atât de extins încât, deși și alți cercetători ajunseseră la concluzia similară, lucrarea sa a fost tratată ca

„statut de venerație”

, devenind un instrument universal de diagnostic, afirmă Philip Mackowiak, istoric medical și specialist în boli infecțioase la Universitatea din Maryland.

Temperatura medie normală a corpului, conform studiilor recente, pare să fi suferit modificări și în perioada de ultimul secol și jumătate. Se pune întrebarea dacă valoarea inițială era incorectă sau dacă transformările rapide ale mediului influențează biologia noastră.

Răcirea treptată

Wunderlich „a stabilit o mare parte din ceea ce știm că este adevărat” despre variația temperaturii corporale, spune Julie Parsonnet, clinician specializat în boli infecțioase la Universitatea Stanford.

Din setul său de date, care măsura în principal pacienți activi admisi la spitalul din Leipzig unde ocupase funcția de director medical, Wunderlich a constatat că temperatura normală variază. El a observat că femeile prezintă temperaturi mai ridicate decât bărbații, că aceasta scade odată cu vârsta și că crește pe parcursul zilei.

Cu toate acestea, s-a demonstrat că omul obișnuit de astăzi are o temperatură mai scăzută decât semenul său de acum 150 de ani, bărbații americani având o temperatură cu aproximativ 0,59°C mai mică decât la începutul secolului al XIX-lea.

În urmă cu un deceniu, echipa lui Parsonnet a analizat trei seturi mari de date care includeau măsurători multiple ale temperaturii de la aproape 190.000 de persoane din Statele Unite, colectate între 1862 și 2017. „Noua valoare normală pentru adulți pare să fie mai aproape de 36,39°C”, spune ea.

Atât studiile anterioare, cât și cele ulterioare, susțin concluziile lui Parsonnet.

Iar această tendință de scădere nu se limitează la oamenii din țările dezvoltate. Temperatura medie a corpului populației Tsimane, o comunitate indigenă semi-nomadă din pădurea amazoniană, fluctua în jurul valorii de 37°C la începutul anilor 2000, spune antropologul biolog Adrian Jaeggi de la Universitatea din Zurich, Elveția. Însă în 2018, după două decenii de schimbări socio-economice rapide, media lor a scăzut la 36,5°C.

Ce factori determină scăderea media a temperaturii corpului?

Mai multe teorii ar putea clarifica de ce mediile de temperatură sunt

„Oamenii nu duceau viața sănătoasă pe care o ducem noi acum”, spune Parsonnet. „Aveau frecvent multe afecțiuni – tuberculoză, îngrijire dentară precară, dizenterie, febră reumatică și osteomielită.”

„Când sistemul tău imunitar încearcă să te apere împotriva tuturor acestor lucruri care încearcă să te ucidă, el consumă calorii. Iar caloriile sunt un alt cuvânt pentru căldură”, precizează Parsonnet.

În cazul comunității Tsimane, Jaeggi subliniază că vaccinarea și îmbunătățirea igienei au condus la o stare de sănătate superioară. Acum, igiena personală și utilizarea încălțămintei sunt mult mai răspândite decât în urmă cu 20 de ani, ceea ce a diminuat frecvența infecțiilor cu ankilostoma (viermi cârlig) provocate de mersul pe sol contaminat cu picioare goale.

În prezent, reglarea temperaturii în interiorul spațiilor este și mai simplă. În Statele Unite, sistemele de aer condiționat se găsesc în 88% din locuințe, iar în Marea Britanie, o proporție echivalentă de case dispune de încălzire centrală.

„Ne petrecem majoritatea vieții într-un climat perfect, în ceea ce se numește o zonă neutru-termică, unde nu trebuie să depunem efort pentru a ne menține temperatura”, spune Parsonnet. „Iar dacă nu trebuie să depui efort, nu produci energie și nu generezi căldură.”

Poate că Wunderlich s-a înșelat?

Potrivit lui Mackowiak, scăderea temperaturii medii a corpului ar putea fi cauzată de un alt factor, complet diferit.

În timp ce își inspecta personal unul dintre termometrele de sticlă ale lui Wunderlich, Mackowiak a menționat că a constatat că acesta era calibrat cu aproximativ 2°C peste valorile termometrelor contemporane. Astfel, orice măsurare obținută cu aceste dispozitive ar fi fost cu 2°C superioară decât ar fi trebuit.

Mackowiak a subliniat că, în acea perioadă, măsurarea temperaturii era o operațiune greoaie. Termometrele cu mercur din sticlă, lungime de aproximativ 30 cm, trebuiau calibrate inițial cu puncte fixe, cum ar fi apa în clocot și gheața care se topește. Pacienții erau obligați să rămână nemișcați pentru 15-20 de minute, deoarece

„dura ceva până când temperatura se înregistra în acele termometre”

.

În esență, valoarea atribuită lui Wunderlich ar fi putut fi incorectă încă de la început. În plus, el a înregistrat temperatura axilară, nu cea orală – cea mai frecvent utilizată în prezent – ceea ce face dificilă compararea cu metodele moderne.

Patru elemente care influențează valoarea de referință

  1. Vârsta: persoanele în vârstă au o temperatură mai scăzută. Metabolismul nostru încetinește pe măsură ce îmbătrânim, iar corpul nu mai este la fel de activ, așa că folosește mai puțină energie, spune Waleed Javaid, medic specialist în boli infecțioase la Universitatea West Virginia.
  2. Sexul: femeile au o temperatură mai ridicată decât bărbații. Chiar și în afara vârfurilor din timpul ciclului menstrual, la femeile în vârstă temperaturile corporale sunt mai mari, spune Parsonnet. Oamenii de știință nu știu cu adevărat de ce se întâmplă acest lucru, adaugă ea: „pur și simplu avem o setare diferită”.
  3. Momentul zilei: scăderea din zori. „Temperatura are un ritm circadian”, spune reumatologul Jonathan Hausmann de la Spitalul de Copii din Boston și Massachusetts General Hospital, al cărui studiu recent a observat o scădere între orele 03:00-05:00 și un vârf între 16:00-18:00. Acest lucru reflectă, probabil, activitatea crescută din timpul zilei.
  4. Înălțimea și greutatea: una o scade, cealaltă o crește. Temperatura corpului scade odată cu înălțimea, deoarece o suprafață corporală mai mare pierde mai multă căldură, în timp ce temperatura crește puțin odată cu greutatea, explică Parsonnet.

Cu toate acestea, Parsonnet nu consideră că o calibrări incorectă ar fi responsabilă pentru supraestimarea lui Wunderlich. În momentul în care ea și colaboratorii săi au examinat informațiile despre temperatura corpului prelevate de la veteranii Armatei Uniunii din perioada 1862–1930, s-a constatat că persoanele născute anterior prezentau, într-adevăr, valori medii de temperatură superioare celor născute ulterior.

„Pentru că am comparat persoane născute în ani diferiți ale căror temperaturi au fost măsurate în același timp, precum și persoane născute în același an măsurate în momente diferite, se poate separa efectul instrumentului de vârstă și anul nașterii”, explică ea.

Echipa condusă de Parsonnet a devenit și mai sigură după ce a analizat două colecții de date recente și a constatat o scădere asemănătoare. Aceste seturi cuprindeau temperaturi măsurate în intervalul 1971–2017,

„folosind termometre de la care s-ar fi așteptat să fie calibrate în mod similar”

.

O nouă resursă dedicată temperaturii

Toate aceste aspecte indică faptul că ar trebui să reconsiderăm importanța atribuită valorii de 37°C.

Unii au acționat deja, printre care se numără și două resurse de încredere folosite pe scară largă de profesioniști din domeniul medical: Harrison’s Principles of Internal Medicine și UpToDate.

În ciuda faptului că existența unei valori de referință pentru temperatura proprie poate servi drept ghid practic, majoritatea experților subliniază că nu ar trebui să se acorde prea multă importanță unei singure cifre.

„Este important să nu luăm acest tip de praguri prea în serios, deoarece ele nu reprezintă granițe rigide

În ciuda altor factori, dacă temperaturile corpului scad prea mult sau cresc excesiv – de obicei sub 35°C sau peste 40°C la adulți – aceasta indică că în organism se desfășoară un eveniment grav.

COMENTARII / 0