Tensiunea arterială devine periculoasă când depășește anumite valori

Hipertensiunea arterială se numără printre cele mai frecvente afecțiuni, dar poate rămâne neobservată ani întregi, timp în care deteriorează inima, vasele de sânge, creierul și...

Hipertensiunea arterială se numără printre cele mai frecvente afecțiuni, dar poate rămâne neobservată ani întregi, timp în care deteriorează inima, vasele de sânge, creierul și rinichii. Cunoscută drept „ucigașul tăcut”, boala poate fi prevenită sau ținută sub control inclusiv printr-un stil de viață echilibrat. Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist cardiolog, a explicat pentru Digi24.ro ce valori reprezintă un semnal de alarmă, cum se măsoară corect tensiunea și ce alimente contribuie la reducerea riscului.

hipertensiune nu se reduce la o valoare ridicată pe tensiometru, subliniază medicii. Netratată, aceasta poate deteriora în timp inima, creierul, rinichii și vasele sanguine, provocând complicații grave.

Definiția hipertensiunii arteriale și tipurile principale.

Citește șiO tumoare de peste 10 kilograme, cât o minge de baschet, a fost extirpată din abdomenul unui bărbat de 68 de ani

Hipertensiunea arterială reprezintă o boală în care presiunea sanguină asupra pereților arteriali rămâne ridicată în mod constant. Nivelurile de tensiune variază pe parcursul zilei și pot crește în mod natural în timpul efortului fizic, activităților sportive sau în condiții de stres și emoții intense.

O creștere temporară nu indică automat hipertensiunea. Boala se diagnostichează doar când valori tensionale rămân ridicate la măsurători repetate, realizate corect și în stare de repaus.

Hipertensiunea primară (esențială) se dezvoltă în mod gradual, fără a avea o cauză unică, fiind influențată de elemente precum genetica, vârsta și obiceiurile de viață, în contrast cu hipertensiunea secundară, care dispune de o cauză clar identificată, de exemplu anumite afecțiuni sau medicamente.

Cum se interpretează valorile tensiunea arterială

Tensiunea arterială este exprimată prin două valori: sistolică și diastolică. Prima, valoarea mai mare, reprezintă presiunea exercitată asupra arterelor atunci când inima se contractă și pompează sângele în organism. A doua, valoarea mai mică, reprezintă presiunea din artere atunci când inima se relaxează între două bătăi. De exemplu, la o tensiune de 120/80 mmHg, valoarea 120 reprezintă tensiunea sistolică, iar 80 tensiunea diastolică.”, a explicat Dr. Alexandru Covaciu

Hipertensiune arterială trebuie tratată la ce niveluri?

„O tensiune de 140/90 mmHg sau mai mare, confirmată prin măsurători repetate, indică hipertensiune arterială și necesită evaluare și, în funcție de caz, tratament.”

În cazul în care tensiunea se situează între 130-139/80-89 mmHg

La pacienții cu risc cardiovascular crescut, ținta poate fi în jurul valorii de 120/70 mmHg, considerată ideală. Tratamentul medicamentos trebuie asociat cu schimbarea stilului de viață, iar începerea medicației nu înseamnă neapărat că aceasta va fi necesară pe tot parcursul vieții.”, a adăugat medicul

Criza hipertensivă: în ce circumstanțe devine o urgență medicală

„Valorile de peste 180/110 mmHg, mai ales atunci când sunt însoțite de simptome precum durere de cap, amețeli, vedere încețoșată, dureri în piept, greață sau vărsături, pot indica o criză hipertensivă și necesită evaluare medicală de urgență. În această situație, trebuie apelat 112 și nu este recomandat să ne urcăm la volan pentru a ajunge singuri la spital.

Automedicația constituie un pericol pentru sănătate.

medicament și tensiune nu trebuie interpretate ca fiind necesare de administrat imediat atunci când valoarea este crescută, în special dacă nu a fost prescris. Activitatea fizică, stresul sau măsurarea fără a oferi o perioadă adecvată de repaus pot provoca temporar o creștere a tensiunii.

Administrarea unui medicament „după ureche” poate provoca scăderea bruscă și excesivă a tensiunea arterială, cu riscuri la fel de serioase.

În cazul în care la domiciliu se constată o creștere a valorilor, tensiunea trebuie verificată din nou, cu precizie, iar dacă acestea rămân la nivel ridicat, este indispensabilă o evaluare medicală, a mai prec

În ce fel se măsoară corect tensiunea arterială și cât de des trebuie verificată.

Măsurarea tensiunii arteriale trebuie realizată corect pentru a obține valori cât mai exacte. Înainte de a efectua testul, se recomandă să rămâi pe un scaun, într-o poziție relaxată, pentru cel puțin cinci minute. Pe parcursul acestor cinci minute, este bine să eviți vorbirea, să nu folosești telefonul și să nu cruziești picioarele.

Tensiunea arterială nu trebuie măsurată imediat după ce s-a consumat cafea, băuturi energizante sau după fumat, pentru că aceste activități pot modifica valorile pe termen scurt. În plus, se recomandă ca vezica urinară să fie goală în timpul măsurării.

Pentru o analiză precisă, tensiunea poate fi măsurată la ambele membre, în special la prima examinare. Mai târziu, măsurările pot fi realizate la brațul cu valorile mai ridicate. Se sugerează efectuarea a două măsurători consecutive, cu un interval de cinci minute.

Intervalul în care se efectuează măsurătorile este determinat de starea de sănătate și de prezența unui diagnostic. În cazul pacienților cu hipertensiune arterială, se recomandă efectuarea măsurătorilor la domiciliu în mod regulat, de exemplu o dată sau de două ori pe săptămână, în conformitate cu indicațiile medicului. Pentru o persoană aparent sănătoasă, măsurarea periodică a tensiunii arteriale poate fi benefică, chiar și în absența simptomelor sau a unui diagnostic stabilit.

Ce tip de tensiometru se recomandă?

Pentru monitorizarea tensiunii acasă, este indicat un aparat automat de braț, prevăzut cu o manșetă potrivită circumferinței brațului. Modelele de încheietură sunt mai sensibile la poziția și mișcarea mâinii, ceea ce poate influența rezultatele.Pentru măsurători corecte, brațul trebuie așezat corespunzător, iar dispozitivul verificat periodic, inclusiv bateria. La cumpărare, este recomandat să alegem un model validat de societățile medicale de specialitate.”, a adăugat medicul cardiolog

Ce semne indică hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială este adesea numită „ucigașul tăcut”, pentru că, în numeroase cazuri

Atunci când se observă semne, acestea pot include oboseală intensă, amețeli, dureri de cap, dificultăți de respirație sau epistaxis (sângerări nazale). Cu toate acestea, aceste manifestări nu sunt exclusive hipertensiunii și pot fi cauzate și de alte factori, astfel încât prezența lor unică nu permite stabilirea unui diagnostic.

Care pot fi efectele secundare ale hipertensiunii arteriale?

Hipertensiunea netratată poate afecta în timp inima, creierul, rinichii și vasele de sânge, crescând riscul de accident vascular cerebral, infarct miocardic și insuficiență renală, inclusiv necesitatea dializei. Poate afecta și arterele membrelor inferioare, iar în forme severe poate duce chiar la amputație.

Un alt pericol este anevrismul aortei, care înseamnă dilatarea principalei artere a organismului.

“Disecția sau ruptura aortei reprezintă o urgență medicală majoră, care poate pune viața în pericol.”

a mai precizat Dr. Alexandru Covaciu.

Ce factori esențiali definesc riscul major?

Hipertensiunea arterială apare în prezența numeroși factori, mulți dintre aceștia fiind comuni la bolile cardiovasculare. Printre cei mai relevanți se găsesc consumul excesiv de sare și alcool, alimentația dezechilibrată, sedentarismul, obezitatea și fumatul. În plus, stresul cronic și lipsa somnului adecvat contribuie la dezvoltarea acestei afecțiuni.

Un alt factor de risc semnificativ reprezintă apneea obstructivă în somn, o tulburare caracterizată prin opriri scurte ale respirației, care apar în mod repetat pe durata nopții. Sforăitul puternic și repetat, în special când este însoțit de pauze de respirație observate de partener, poate indica prezența acestei afecțiuni și necesită o evaluare medicală.

Vârsta și ereditatea pot, de asemenea, să amplifice riscul. Predispoziția genetică nu implică inevitabilitatea hipertensiunii, însă poate facilita apariția acesteia, a mai adăugat sursa Digi24.ro.

Ce măsuri putem adopta pentru a preveni hipertensiunea arterială?

Pentru a evita hipertensiunea arterială, trebuie să monitorizăm cantitatea de sare ingerată și să nu depășim în jurul valorii de 5-8 grame pe zi. Majoritatea sării este deja prezentă în produse precum pâinea și mezelurile, motiv pentru care este recomandat să verificăm etichetele. În cazul în care alegem să adăugăm sare, se sugerează utilizarea sare iodată.

Referitor la alcool, este recomandat să se evite consumul zilnic și excesiv. Printre băuturile alcoolice, vinul prezintă un impact mai redus decât berea și băuturile spirtoase, însă cea mai sigură opțiune este să renunțăm la consumul regulat de alcool. Mai mult, este esențială activitatea fizică constantă, de aproximativ 30 de minute 5 zile pe săptămână, o dietă echilibrată, păstrarea greutății în limitele normale și un somn de 7-8 ore pe noapte. În final, este crucial să monitorizăm și să verificăm în mod constant tensiunea arterială.

Alimentele care scad riscul de hipertensiune

sfecla roșie, usturoiul, fructele de pădure, uleiul de măsline, iaurtul și chefirul sunt alimente care pot susține tensiunea arterială în limite normale. În plus, unele cercetări sugerează beneficii și pentru ceaiul verde și ceaiul de hibiscus.

Flavonolii pot justifica efectele observate, deoarece prezența compușilor bioactivi din anumite alimente contribuie la integritatea vaselor sanguine și la reducerea stresului oxidativ în artere. În cazul iaurtului și chefirului, peptidele bioactive pot juca un rol în controlul tensiunii arteriale. Pentru ceaiul verde și cel de hibiscus, câteva analize ale studiilor au evidențiat o scădere moderată a valorilor de tensiune.

„unele analize ale studiilor au indicat o scădere ușoară a valorilor tensionale.”

a mai explicat specialistul pentru Digi24.ro.

Medicul subliniază că aceste produse trebuie incluse în mod constant într-o dietă echilibrată. Un consum ocazional al unui singur aliment nu va reduce tensiunea arterială. În plus, o alimentație sănătoasă poate sprijini menținerea valorilor tensionale, însă nu poate înlocui terapia medicamentosă recomandată de specialist.

Hipertensiunea nu implică abandonarea cafelei.

„Cafeaua nu provoacă hipertensiune arterială, însă poate crește temporar valorile tensiunii în primele aproximativ 15 minute după consum, acestea revenind ulterior la normal.”

Persoanele cu hipertensiune, inclusiv cele aflate sub tratament, pot consuma cafea, în funcție de toleranța individuală. Până la 420 mg de cofeină pe zi, adică aproximativ 2-3 cafele sau espresso-uri, este considerată o cantitate potrivită.”, a conchis Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist cardiolog

COMENTARII / 0