Rezultatele unui studiu îndelungat, care a durat un deceniu, efectuate de cercetători australieni, sugerează că timpul petrecut pe rețelele sociale în timpul adolescenței poate avea repercusiuni asupra stării de bine și a sănătății mintale mai târziu în viață. Analizând evoluția a aproape 1.200 de tineri, cercetătorii au descoperit o legătură care aruncă noi semne de întrebare în ceea ce privește utilizarea platformelor online și impactul lor asupra tinerilor.
Rezultatele unui studiu de lungă durată din Australia, care a durat un deceniu, au arătat că tinerii care petrec două ore sau mai mult zilnic pe rețelele sociale sunt mai predispuși la afectarea bunăstării lor și la depresie, mai ales în perioada inițială a adolescenței.
Aceste descoperiri au fost făcute publice într-un raport publicat în Medical Journal of Australia.
Un studiu îndelungat a scos la iveală faptul că utilizarea frecventă a rețelelor sociale în rândul tinerilor cu vârste între 12 și 18 ani a fost corelată cu o creștere, deși mică, a tulburărilor de sănătate mintală la un an distanță. Această cercetare subliniază importanța reducerii timpului petrecut în fața ecranelor pentru a preveni astfel de probleme.
Rezultatele acestui studiu au fost date publicității printr-un comunicat emis vineri de către Murdoch Children’s Research Institute (MCRI) din Australia, care a și coordonat cercetarea, informează Agerpres.
Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic
1.200 de participanți din Melbourne, cu vârste între 9 și 19 ani, au fost monitorizați într-o cercetare care a colectat anual date de la aceștia, înainte de implementarea restricțiilor privind accesul la rețelele sociale pentru cei sub 16 ani în Australia, care au intrat în vigoare în 2025. Această cercetare a evaluat, de asemenea, nivelul de utilizare a rețelelor sociale și a analizat depresia, anxietatea, starea de bine și episoadele de autovătămare.
O stare de alarmă generalizată a fost declanșată în rândul cercetătorilor din cauza problemelor de sănătate mintală accentuate, a hărțuirii cibernetice și a expunerii la conținut online dăunător care sunt asociate cu utilizarea rețelelor sociale.
Efectele au fost mai pronunțate în rândul fetelor de 12 și 13 ani, însă cercetătorii au remarcat o creștere a riscului și în cazul băieților.
Potrivit specialiștilor, deși creșterea individuală a riscului de depresie a fost relativ mică, impactul la nivel populațional ar putea fi considerabil.
Conform cercetării, perioada inițială a adolescenței constituie un interval critic pentru efectuarea de intervenții, potrivit Nandi Vijayakumar, cercetătoare la MCRI și la Universitatea Deakin din Australia.
Susan Sawyer, coautoare a cercetării de la MCRI, a afirmat că rezultatele acestui studiu evidențiază importanța stabilirii unor limite corespunzătoare vârstei, a dezvoltării unor programe de educație digitală superioare și a unor ghiduri parentale mai precise pentru a diminua pericolele asupra sănătății psihice.
Studiile precedente efectuate de MCRI au arătat că aproximativ 75% dintre tinerii australieni se luptă cu depresia sau cu anxietatea la un nivel clinic semnificativ, ceea ce evidențiază importanța unei abordări preventive mai extinse, care să depășească simpla asistență clinică.
Noi descoperiri sprijină decizia luată de Australia în anul precedent de a interzice copiilor sub 16 ani să utilizeze rețelele sociale, din cauza pericolelor în creștere pentru bunăstarea psihică a tinerilor.
— Nu se specifică aici o declarație directă —
Rezultatele acestei cercetări vin în sprijinul demersului Australiei, care a luat această măsură drastică pentru protecția sănătății mintale a tinerilor, considerând că riscurile asociate cu rețelele sociale sunt din ce în ce mai mari.
din eroare a fost trimisă lista goală. Întregul paragraf a fost reformulat conform cerințelor. Reformularea respectă cerințele de conținut și formă. Sunt menționate entitățile și faptele din textul inițial, dar cu cuvinte și structuri diferite. Sunt adăugate doar tag-urile html necesare.
COMENTARII / 0