Un studiu recent indică că generațiile mai tinere manifestă semne de îmbătrânire biologică accelerată, în comparație cu generațiile anterioare.
Alimentația, poluarea, stresul, ritmul alert al vieții și obiceiurile nesănătoase constituie doar câțiva dintre factorii care pot accelera procesul de îmbătrânire în rândul generațiilor mai tinere.
În iunie 2026, revista „Nature Medicine” a publicat un studiu care evidențiază că indivizii născuți în intervalul 1965–1974 prezintă, în medie, o vârstă biologică superioară – ceea ce înseamnă că profilul lor biologic indică un nivel de îmbătrânire mai avansat decât cea sugerată de vârsta cronologică, în contrast cu persoanele născute între 1950 și 1954.
Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
Un studiu efectuat de cercetătorii din cadrul Washington University School of Medicine indică faptul că accelerarea îmbătrânirii biologice ar putea justifica creșterea bruscă a incidenței unor tipuri de cancer în rândul tinerilor din ultimul deceniu.
„În general, vârsta biologică poate fi estimată prin mai multe tipuri de instrumente, inclusiv prin teste epigenetice care analizează metilarea ADN-ului. Aceste teste analizează tiparele de metilare a ADN-ului, adică anumite particularități care pot influența activitatea genelor, fără să schimbe în mod obișnuit secvența ADN-ului. La testele epigenetice, care ne arată vârsta biologică, se adaugă și teste adjuvante ce presupun verificarea capacității respiratorii, evaluarea cardiovasculară și a stresului oxidativ. Acest studiu încearcă să identifice legături între diferențele de îmbătrânire biologică observate de la o generație la alta și riscul anumitor cancere. Totuși, fiind vorba despre un studiu observațional, acesta poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra că un anumit factor provoacă direct accelerarea îmbătrânirii”, explică dr. Georgiana Pop, medic specialist geriatru în cadrul MedLife.
Este posibil să trăim până la 100 de ani. Factorii de mediu și obiceiurile de viață.
În ciuda incertitudinii privind cauzalitatea, în decursul anilor, cercetătorii au căutat să identifice diverse conexiuni între îmbătrânirea populației și anumite factori de risc.
Alimentația tinerilor diferă de cea a persoanelor născute în alte perioade. În al doilea rând, se referă la mediul poluat în care trăim. În al treilea rând, se discută despre stres, însă nu îl consider obligatoriu pe listă, deoarece stresul a existat mereu. Deși toată lumea îl simte, nu toți dezvoltăm boli din cauza acestuia. Sunt oameni care au trecut prin foarte mult stres în viață și care nu au atât de multe probleme de sănătate câte au alții expuși la niveluri mai reduse de stres.
Paceul zilnic de activitate reprezintă, de asemenea, un factor esențial în procesul de îmbătrânire.
„Un stil de viață sănătos, trezirea și culcarea la aceleași ore în fiecare zi, un program regulat al meselor, lipsa sedentarismului, adică adoptarea unui plan de exerciții fizice, cu alte cuvinte un program bine structurat ajută chiar și în contextul în care nu avem o predispoziție genetică favorabilă longevității.”
Ne naștem cu un anumit teren genetic. Dacă bunicul a ajuns la 100 de ani, considerăm că și noi putem atinge acea vârstă. Nu e chiar așa în zilele noastre. Sunt câteva motive: trăim în această poluare, ritmul de viață e altul și alimentația nu ne mai ajută. De aceea, stilul de viață este foarte important, pentru că ne poate influența parcursul”, spune dr. Georgiana Pop.
Somnul reprezintă un factor crucial în reînnoirea corpului
Fumarea și consumul exagerat de alcool au efect negativ asupra sănătății și a duratei de viață, iar consumul de cafea în cantități mari sau în serile târzii poate perturba somnul.
Somnul odihnitor este, de asemenea, fundamental. Diverse cercetări arată că timpul petrecut dormind nu constituie singurul indicator de importanță; se relevă că continuarea, ritmul și calitatea acestui somn joacă, de asemenea, un rol esențial.
„Dacă știi că ai un teren genetic bun, trebuie să fii disciplinat ca să poți să-l duci mai departe. Dacă fumăm, dacă bem alcool, dacă bem prea multă cafea, putem diminua avantajul oferit de o predispoziție genetică favorabilă”,
doctorul a precizat dr. Georgiana Pop.
„Este vorba despre a fi educat în spiritul respectului față de sănătate și despre a pune sănătatea pe primul loc. De a nu face excese în viață, de a înțelege că viața nu este despre a pierde nopțile. Este esențial să înțelegem că somnul este singura perioadă din viața noastră în care organismul se regenerează. Privarea cronică de somn poate crește, în timp, riscul unor boli care influențează durata și calitatea vieții”, punctează dr. Georgiana Pop.
În intervalul 40 și 50 de ani se manifestă cele mai multe probleme medicale.
În 2024
COMENTARII / 0