Trăim mai mult, dar nu și mai bine: descoperirile studiului global

Se inițiază o variabilă numită ad care stochează un nou element div generat de document. ad.id = ‘AdSense’; Se atribuie șirul ‘AdSense’ proprietății className a...

Se inițiază o variabilă numită ad care stochează un nou element div generat de document.

ad.id = ‘AdSense’;

Se atribuie șirul ‘AdSense’ proprietății className a obiectului ad.

Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.top = ‘-1px’;

Se setează ad.style.height la ‘1px’.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3876781″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/traim-mai-mult-ca-niciodata-dar-nu-si-mai-bine-ce-au-descoperit-cercetatorii-in-cadrul-unui-studiu-global-3876781″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/sanatate”}

The Lancet Public Health a publicat un raport internațional, menționat de Euronews, care arată că oamenii trăiesc mai mult decât oricând, dar acest lucru nu înseamnă neapărat o stare de sănătate superioară. Studiul, care a analizat date din 204 de țări și teritorii, evidențiază că o porțiune semnificativă din anii suplimentari este petrecută cu boli, dizabilități sau alte probleme de sănătate. Concluzia este că sistemele de îngrijire medicală trebuie să se concentreze nu doar pe prelungirea vieții, ci și pe îmbunătățirea calității acesteia.

La nivel global, speranța de viață a atins 73,8 ani, datorită scăderii bolilor infecțioase, a mortalității materne și infantile și a progreselor în prevenirea și tratarea bolilor cronice.

Cu toate acestea, autorii studiului au observat că speranța de viață a crescut mai rapid decât speranța de viață sănătoasă. În consecință, oamenii trăiesc mai mult, însă petrec mai mulți ani confruntându-se cu afecțiuni care nu amenință viața, dar afectează calitatea vieții.

În anul 2023, populația a dedicat, în medie, 14,5% din existența sa unei condiții de sănătate deficitară, marcată de afecțiuni și handicapuri.

Scriptul inițiază o comandă în googletag.cmd, executând o funcție care afișează anunțul identificat prin div-gpt-ad-1534428441003-0.

Cercetătorii au constatat că, chiar și în țările cu cea mai lungă durată maximă a vieții, oamenii trăiesc mai mulți ani însoțiți de probleme de sănătate. Conform autorilor, acest fapt sugerează că perioada de boală și dizabilitate se prelungeste pe tot parcursul vieții adulte, în loc să fie amânată la ultimii ani de viață.

În țările cu venituri mari, oamenii au trăit, în medie, 15,7% din viață în condiții de sănătate precară, iar Africii subsahariene a înregistrat cel mai mic diferențial între speranța de viață și speranța de viață sănătoasă.

Țările de Jos au înregistrat, în 2023, cea mai semnificativă creștere a procentului de viață dedicat problemelor de sănătate, ridicându‑se de la 13,2% în 1990 la 15,7%. Cea mai mare creștere a proporției vieții petrecute cu probleme de sănătate a fost observată în această țară.

Diferențele cele mai semnificative dintre speranța de viață și anii trăiți în stare bună de sănătate au fost înregistrate în Statele Unite, Australia și Canada.

În partea opusă a globului se găsesc Nauru și Laos, iar în Insulele Solomon oamenii trăiesc, în medie, cei mai scurți ani afectați de probleme de sănătate.

Care sunt bolile și elementele de risc care constituie fundamentul acestui fenomen?

Conform cercetării, bolile care nu cauzează decesul sunt responsabile pentru 57,4% din anii în care oamenii trăiesc în condiții de sănătate precară.

Printre cele mai semnificative se enumeră:

  • afecțiunile musculo-scheletice, precum durerile de spate;
  • tulburările psihice;
  • bolile organelor de simț, precum pierderea auzului odată cu înaintarea în vârstă;
  • traumatismele accidentale.

În țările cu venituri mici, deficiențele nutriționale au un impact major, la fel ca infecțiile respiratorii, tuberculoza și bolile tropicale neglijate.

Cercetătorii au identificat principalele elemente de risc care alimentă această problemă: excesul de greutate, malnutriția infantilă și maternă, fumatul, nivelul crescut al glicemiei și poluarea aerului.

Consumul de droguri și alcoolul în exces s-au numărat printre principalii factori de risc doar în țările bogate, în timp ce sexul neprotejat a reprezentat un factor major doar în Africa subsahariană.

Cercetătorii: Nu bastă să prelungim durata vieții, ci să o facem și mai sănătoasă

Autorii studiului avertizează că rezultatele ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea sistemelor de sănătate și a asistenței sociale și indică necesitatea unor investiții mai mari în prevenție și îngrijirea bolilor cronice.

„Rezultatele noastre sugerează că viitoarele progrese în sănătatea populației vor veni nu doar din faptul că îi ajutăm pe oameni

Acest expert afirmă că evoluția societății trebuie evaluată nu numai prin speranța de viață, ci și prin ani în stare bună de sănătate, fapt care implică alocarea unor fonduri mai mari pentru prevenție, controlul bolilor cronice și asistență pe termen lung.

În cadrul analizei, coautorul Catherine Bisignano a evidențiat că diminuarea perioadelor de viață afectate de dizabilități presupune intervenții precoce și servicii îmbunătățite de prevenție și asistență, măsuri ce ar putea aduce avantaje semnificative atât pentru sănătatea cetățenilor, cât și pentru sectorul economic.

Autorii recomandă alocarea de fonduri constante în domeniul prevenției, în serviciile de reabilitare, în sănătatea mintală, în îngrijirea bolilor cronice și în extinderea accesului la tehnologiile de asistență și la serviciile integrate de îngrijire pe termen lung.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0