Tumoră cerebrală: primele semne se ascund sub oboseala și stresul

tumorile cerebrale determină o varietate de simptome, care diferă în funcție de zona creierului afectată, de mărimea lor și de viteza de creștere. Primele indicii, precum oboseala, dificultăți de concentrare sau schimbări de dispoziție, sunt adesea subtile și pot fi atribuite altor cauze. Pe măsur

Tumorile cerebrale primare apar în interiorul creierului sau în structurile care îl protejează. Printre cele mai comune se numără meningioamele și glioamele, a precizat Walavan Sivakumar, neurochirurg la Pacific Neuroscience Institute din Torrance, California, SUA, pentru revista Prevention.

Meningioamele provin din meninge, țesuturile ce acoperă creierul și măduva spinării, constituind în jur de 30% din toate tumorile cerebrale, conform Johns Hopkins Medicine. Majoritatea dintre ele sunt benigne și se dezvoltă încet, uneori de ani înainte de a fi detectate. Se manifestă cu aproximativ trei ori mai frecvent la femei decât la bărbați și devin mai comune după 70 de ani.

Citește șiUltima fabrică de penicilină din Europa, amenințată de concurența Chinei. Ce se va întâmpla dacă își închide porțile

Glioamele pornesc din celulele gliale, care susțin și protejează neuronii. Ele cuprind mai multe tipuri, de la forme cu evoluție lentă până la glioblastom, cea mai agresivă tumoră cerebrală primară a adulților.

Totuși, chiar și masele benigne nu sunt neapărat inofensive. Datorită spațiului restrâns din interiorul craniului, chiar și o tumoră necanceroasă poate exercita presiune asupra țesutului înconjurător și poate declanșa simptome.

Tumorile cerebrale metastatice apar cu mai mare frecvență decât cele primare, a declarat Rohan Ramakrishna, directorul secției de neurochirurgie la NewYork-Presbyterian Brooklyn Methodist Hospital și Weill Cornell Medicine, din Statele Unite. Ele se formează din celule canceroase transportate în creier de la alte organe, în special în cazul cancerului pulmonar, cancerului de sân și melanomului, potrivit unei sinteze publicate în 2019 în Journal of Cancer Metastasis and Treatment.

În ce mod se manifestă

Într-un compartiment dur, închis de oasele craniului, creierul se găsește, iar orice structură care își crește dimensiunea poate exercita compresie asupra țesutului înconjurător. Dacă presiunea internă a craniului se intensifică, se dezvoltă hipertensiunea intracraniană.

regiunea afectată, mărimea tumorii și viteza de dezvoltare determină în mare măsură modul în care se manifestă o tumoră cerebrală. Deoarece fiecare sector al creierului are atribuții foarte specifice, chiar și o leziune de dimensiuni reduse poate genera semne clare dacă se localizează într-un punct critic. În opoziție, o tumoare mai voluminoasă poate rămâne ascunsă mult timp dacă se situează într-o zonă mai puțin sensibilă.

Formațiunile cu evoluție rapidă tind să provoace simptome mai devreme decât cele care cresc lent, a subliniat Rohan Ramakrishna. La acestea se poate adăuga edemul cerebral, adică acumularea excesivă de lichid în țesutul din jurul tumorii, care poate accentua compresia asupra structurilor cerebrale.

Primele semne pot fi trecute fără a fi observate.

Unele dintre primele semne ale unei tumori cerebrale sunt foarte subtile și pot fi ușor atribuite problemelor zilnice. Rohan Ramakrishna subliniază oboseala, perioade de confuzie, schimbări fine ale dispoziției sau ale personalității, un oarecare dezechilibru, episoade de vedere încețoșată și dificultăți de concentrare care se intensifică treptat.

În majoritatea cazurilor, aceste semne provin din cauze diferite. Din cauza frecvenței lor, se poate înțelege, parțial, motivul pentru care diagnosticarea unei tumori cerebrale se poate amâna, conform neurochirurgului. Neplămânile de dimensiune mică sau de creștere foarte lentă pot să nu genereze deloc semne, iar în restul situațiilor, semnalele se manifestă, în general, în treptat.

Ce semne arată cefalee generată de o tumoare cerebrală.

Durerea de cap apare printre cele mai frecvente semne ale unei tumori cerebrale. Aceasta poate fi mai intensă în primele ore ale dimineții, imediat la trezire, și poate fi însoțită de greață și vărsături. De asemenea, intensitatea poate crește la tuse, strănut sau efort, când presiunea din craniu se ridică.

În ciuda așteptărilor, cefaleile asociate tumorilor cerebrale nu urmează întotdeauna un tipar fix. O analiză publicată în 2024 în revista Neurologic Clinics a demonstrat că 48-71% dintre pacienți experimentează dureri de cap, iar modul în care acestea apar depinde de localizarea și tipul tumorii, de ritmul de creștere și de presiunea internă a craniului.

Durerea de cap poate fi confundată chiar și cu tipurile uzuale de cefalee. Un raport publicat în 2018 în revista Cephalalgia, bazat pe 527 de adulți diagnosticați cu gliom, a evidențiat că cefaleea constituie unul dintre semnele de debut la 12,5% dintre pacienți. Dintre cei care au menționat dureri de cap în faza inițială a bolii, 47% au descris o senzație asemănătoare cefaleei de tensiune, în timp ce 42% au prezentat un tipar caracteristic tumorilor cerebrale.

Crizele epileptice pot reprezenta primul indicator al bolii.

Criza epileptică poate reprezenta primul indiciu al unei tumori cerebrale. Epilepsia apare cu mai mare frecvență la tumori care se dezvoltă lent, în special la glioamere de grad scăzut.

Crizele se declanșează când fluxul electric obișnuit al creierului suferă o perturbare bruscă. În anumite cazuri, de la început, ambele emisfere cerebrale sunt afectate, generând pierderea stării de conștiență și convulsii. În altele, focul epileptic pornește dintr-o singură zonă și se exprimă, de exemplu, prin mișcări involuntare ale unui braț sau picior, dificultăți de vorbire sau tulburări de vedere, cum ar fi apariția unor lumini intermitente.

Prima apariție de convulsie la o persoană adultă cere o consultație medicală imediată pentru a determina cauza, chiar dacă se manifeste pentru o perioadă scurtă. Contactarea numărului de urgență 112 se impune și în situații în care convulsia depășește cinci minute, când convulsiile se repetă fără a reveni la starea normală, sau când individul prezintă dificultăți de respirație sau nu recâștigă conștiența.

Simptomele variază în funcție de regiunea afectată.

Diverse zone ale creierului joacă roluri distincte, iar acest lucru determină că simptomele variază în funcție de locul în care se dezvoltă tumora. Tumorile care se formează în lobul frontal, localizat în partea din față a creierului, pot altera personalitatea și comportamentul, precum și pot perturba memoria, planificarea și exprimarea verbală.

lobul parietal poate provoca tulburări ale senzațiilor și dificultăți în orientarea spațială. lobul temporal este esențial pentru memorie și pentru înțelegerea limbajului, iar tumori în această regiune produc adesea crize

Cerebelul joacă un rol esențial în păstrarea echilibrului; o tumoare situată în această regiune poate provoca mers neuniform, pierdere de coordonare și mișcări involuntare ale ochilor. Trunchiul cerebral, conexiunea dintre creier și măduva spinării, reglează activități precum respirația și înghițirea. Afecțiunile din această zonă pot determina vedere dublă, probleme la înghițire și slăbiciune.

Adenomul hipofizar, o tumoare de obicei benignă care se formează în hipofiză – glanda situată la baza creierului, poate deteriora vederea prin comprimarea structurilor optice, în special a chiasmei optice. Un indiciu distinctiv este pierderea treptată a vederii periferice, în special în zonele laterale ale câmpului vizual. În mod obișnuit, această tumoare nu provoacă tulburări de vorbire, deoarece limbajul este reglat de alte regiuni ale creierului.

Modificările în starea de spirit, în trăsăturile de caracter și în capacitatea de memorie

O tumor cerebrală poate modifica comportamentul. De exemplu, o persoană calmă în mod normal poate deveni irascibilă și poate reacționa rapid la irritări. În anumite situații pot apărea agresivitate, impulsivitate sau halucinații.

În cazul pacienților cu tumori cerebrale, se pot manifesta și simptome depresive, atât ca urmare a modificărilor neurologice induse de boală, cât și ca reacție psihologică la diagnostic și la intervențiile terapeutice. Tulburările de memorie pot consta în dificultăți de reținere a informațiilor noi, uitarea discuțiilor recente sau a locului în care anumite obiecte au fost așezate. Tipul și severitatea acestor deficiențe variază în funcție de zonele cerebrale afectate.

În ce momente este recomandat să apelați la un consult medical?

Un nou semn neurologic, care persistă sau devine mai sever în timp, trebuie mereu analizat de un specialist medical, a subliniat Walavan Sivakumar.

Durere de cap care a apărut recent trebuie investigată, în special dacă este însoțită de greață, vărsături sau tulburări de vedere, sau dacă se agravează de la o săptămână la alta.

Când un specialist suspectează prezența unei tumori cerebrale, alegerea tipică pentru examinarea imagistică este, de obicei, rezonanța magnetică (RMN), care poate detecta masele tumorale și alte modificări cerebrale ce ar putea justifica simptomele, a declarat Rohan Ramakrishna.

Există și simptome pentru care trebuie solicitat ajutor medical de urgență. O durere de cap extrem de puternică, apărută brusc, amorțeala sau slăbiciunea instalată brusc pe o parte a corpului, dificultățile de vorbire ori o primă criză epileptică sunt motive pentru a suna imediat la 112. De asemenea, o criză epileptică ce durează cinci minute sau mai mult ori crizele care se repetă fără ca persoana să își revină între ele reprezintă urgențe medicale. Astfel de manifestări nu indică neapărat o tumoră cerebrală, ci pot avea și alte cauze grave, inclusiv un accident vascular cerebral sau o hemoragie intracraniană, situații în care intervenția rapidă este esențială.