Traumele psihice reprezintă acum o nișă de interes pentru operatorii turistici.
O creștere semnificativă a numărului de persoane care traversează perioade complicate de viață a dus la o cerere mai mare pentru vacanțe de regenerare.
În consecință, se observă o tendință de creștere a popularității vacanțelor concentrate pe echilibru emoțional, odată cu accentuarea problemelor de anxietate, epuizare și a pierderilor personale.
Programele de retreat care promit o reconectare interioară și vindecare prin practici de yoga, meditație și alte terapii alternative se transformă într-o industrie aflată în rapidă expansiune, caracterizată prin costuri majorate și o ofertă din ce în ce mai variată la nivel internațional și în România.
Sejururile de yoga și meditație devin o tendință în creștere în turism, sub denumirea de „vacanțe terapeutice”.
„Vindecare interioară”
Citește șiMpox în Rusia: Cinci persoane spitalizate în Sankt Petersburg
este obiectivul declarat al acestor retrageri, care combină tehnici de mindfulness și yoga.
Industria turismului înregistrează o evoluție semnificativă, recuperarea emoțională devenind o direcție din ce în ce mai importantă, potrivit cererii în creștere pentru sejururi de acest tip. Regăsirea echilibrului interior este promisiunea acestor vacanțe, care includ activități precum yoga, meditația, mindfulness și diferite forme de terapie.
La scară globală, se înregistrează o creștere rapidă a acestui fenomen, determinată fiind de accentuarea anxietății, a epuizării fizice și mentale, precum și a presiunilor sociale din ce în ce mai puternice.
În același timp, un nou tip de turism, denumit „grief travel”, destinat celor care traversează perioade de suferință și de fragilitate emoțională, a început să se dezvolte accelerat după pandemie, odată cu apariția unor contexte de instabilitate la nivel global.
Stresul cotidian pare să fie o problemă destul de frecventă pentru mulți oameni, după cum afirmă Aron, student la Medicină.
El menționează că, pentru a face față acestei situații, are tendința să se conecteze cu natura și să caute liniștea, ceea ce îl ajută să-și gestioneze stresul în mod eficient.
În ceea ce privește planificarea vacanțelor, acesta consideră că este esențial să se evalueze stările proprii pentru a alege destinația ideală.
„Zic că a fost cu mult stres… chiar acum se întâmplă de multe ori aleg să merg să mă conectez cu natura, să fie liniște în jurul meu și de obicei e foarte important să vezi ce stări ai ca să poți să vezi ce locuri poți să alegi în vacanță pe care vrei să o ai”
O participantă relatează că experiența îi este de mare ajutor, permițându-i să se detașeze și să-și redescopere emoții noi odată cu explorarea unor locuri necunoscute. Reconectarea cu propria persoană este considerată de ea un efect pozitiv al vacanțelor.
„Evident că mă ajută, mă deconectez și se spune că atunci când vizităm locuri noi ni se activează niște emoții pe care nu le-am simțit până atunci. Cred că vacanțele te ajută ca să te reconectezi cu tine”
Sejururile de relaxare sunt oferite la prețuri ridicate și implică călătorii în locuri exotice.
Turismul terapeutic înregistrează o creștere semnificativă a cererii, potrivit agențiilor de turism, care oferă pachete ce includ activități precum yoga și meditație.
Aceste pachete, care pot costa peste 1.000 de euro de persoană, sunt din ce în ce mai populare, în special pentru destinații exotice cum ar fi Bali, Grecia sau Spania.
Turismul terapeutic a devenit o tendință în creștere, după cum afirmă Mihai Oprea, director al unei agenții de turism, care menționează că s-au înregistrat solicitări pentru acest tip de vacanțe în Grecia, Spania și chiar în destinații exotice precum Bali, unde se organizează retreat-uri, recunoscut pentru latura sa spirituală.
„Am avut cereri pentru tipul acesta de călătorii pe Grecia, Spania și chiar pe destinațiile exotice unde se fac retreat-uri, de exemplu Bali, care este recunoscut pentru partea aceasta de spiritualitate. Există și un program predefinit de activități”
, adaugă el.
Simultan, experții în psihologie atrag atenția că aceste experiențe ar putea avea efecte pozitive asupra bunăstării generale, dar avertizează că nu ar trebui să fie considerate drept tratament terapeutic în sine.
Programelor de yoga și meditație li se rezervă o primire călduroasă, potrivit psihologului Lenke Iuhos, care afirmă că acestea, alături de exerciții fizice, contribuie în mod eficient la echilibrarea funcționării corpului uman.
„Sunt foarte bine venite aceste programe de yoga, de meditații, de mindfulness. În afară de aceasta și exercițiile fizice ajută foarte eficient reglarea corpului uman. Această oboseală emoțională poate fi tratată în astfel de călătorii și în astfel de exerciții”
, adaugă ea.
Un specialist în psihologie subliniază că nu toate formele de vacanță pot fi considerate terapeutice. Este important să se facă distincția între o vacanță obișnuită și una care are efecte terapeutice. Potrivit acestuia, „Nu orice vacanță este terapie”.
Experta în psihologie, Gabriela Groza, atrage atenția că acest fenomen prezintă o latură comercială semnificativă, fiind susținut de abordarea societății moderne în ceea ce privește suferința și trauma.
Un fenomen îngrijorător este semnalat de un psiholog, care consideră că turismul terapeutic se vinde cu succes datorită conexiunii sale cu moda traumei, din ce în ce mai răspândită în societățile occidentale.
„Sunt convinsă că se vinde tipul acesta de turism pentru că se potrivește foarte bine cu moda victimizării sau cu moda aceasta a traumei, care e tot mai prezentă în societatea occidentală. Avem impresia că suntem complet victime ale vieții noastre, că nu ne putem reveni ușor, că avem nevoie de foarte multe resurse din exterior ca să facem față unor evenimente de viață”
, afirmă psihologul.
Schimbările în structura socială și reducerea interacțiunilor umane directe sunt factorii care au dus la creșterea popularității acestor retrageri terapeutice, potrivit acesteia.
Ea subliniază că conexiunile umane directe au scăzut, ceea ce a influențat această tendință.
Comunitățile noastre au suferit o transformare, devenind mai individualiste. Acest fenomen a dus la o slăbire semnificativă a conexiunii dintre oameni. În unele cazuri, această conexiune este inexistentă. Oamenii trăiesc alături de vecini necunoscuți. Schimbul de idei cu cei de lângă noi, dialogurile cu prietenii, legăturile umane nu mai sunt la fel de strânse, generând o nevoie profundă de conexiune.
„Societățile noastre au devenit mai individualiste. Conexiunea cu comunitatea este mult mai slabă. Uneori lipsește. Avem vecini pe care nu îi cunoaștem. Discuțiile cu vecinii, discuțiile cu prietenii, relațiile uneori nu mai sunt la fel de apropiate și asta ne face să simțim nevoia de conexiune”
, afirmă Gabriela Groza.
Se consideră că, deși aceste tipuri de concedii pot influența pozitiv starea emoțională a participanților, ele nu ar trebui să fie considerate un tratament terapeutic autentic. Este esențial să se facă distincția între efectele benefice și un proces de terapie formală.
O astfel de vacanță poate avea efecte pozitive considerabile, însă psihologul subliniază că există o diferență semnificativă între beneficiile unei vacanțe de relaxare și un proces terapeutic formal pentru tratarea traumei.
„Poate să fie foarte utilă o vacanță de acest tip, poate să ne producă foarte mult bine, dar de aici până la vorbit despre un proces terapeutic cu privire la o așa-zisă traumă e o distanță destul de mare”
, explică acesta.
În societatea contemporană, conceptul de „traumă” este adesea utilizat în mod excesiv. Experții atrag atenția asupra acestui fenomen.
Utilizarea termenului de traumă a fost criticată de Groza, care consideră că este suprautilizat în situații care nu corespund neapărat descrierii clinice a traumei.
Anumite situații ar putea fi privite cu scepticism atunci când sunt etichetate drept traumă. Potrivit unui expert, distincția între un eveniment cu adevărat traumatic și experiențele obișnuite care provoacă suferință poate fi realizată de către un specialist calificat. Ființa umană posedă o reziliență naturală și resursele necesare pentru a face față provocărilor vieții.
„Omul este o ființă rezilientă care are resursele de a face față situațiilor dificile”
, afirmă aceasta.
O preocupare suplimentară o reprezintă programele de retreat care implică consumul de substanțe cu efecte psihedelice sau halucinogene, psihologul fiind de părere că acestea comportă multiple pericole.
Multiple riscuri sunt asociate cu această tendință, avertizează experții. În numeroase țări, consumul de substanțe psihedelice este interzis. Un alt motiv de îngrijorare este reprezentat de necesitatea de a cunoaște cu exactitate compoziția și cantitatea substanțelor consumate, precum și de importanța unei supravegheri adecvate. Potrivit acesteia, există numeroase exemple de situații care nu au avut un final fericit sau care nu au fost gestionate corespunzător.
„Pericolele sunt de mai multe feluri. Nu în toate statele este legal să consumi substanțe psihedelice. Un alt pericol constă în a ști exact ce se consumă, în ce cantități și care sunt persoanele care supraveghează. Din păcate, cunosc multe situații care n-au ieșit prea bine sau n-au fost supravegheate cum trebuia”
Este esențial să abordăm aceste programe cu precauție, avertizează Gabriela Groza, care nu excluză în totalitate posibilitatea unor experiențe pozitive.
Ea subliniază importanța unei selecții atente a acestor programe pentru a evita potențialele riscuri.
Prudența este esențială atunci când vine vorba despre participarea la astfel de evenimente, a adăugat expertul în psihologie.
Condițiile și calificarea specialiștilor care organizează aceste activități sunt cruciale.
„Nu spun că de principiu n-ar putea să fie bune, dar aș fi foarte atentă unde merg, cine este specialistul care organizează asta și care sunt condițiile în care se întâmplă”
, a concluzionat aceasta.
COMENTARII / 0