Tusea măgărească: recunoaște convulsivă și când e nevoie de medic

Deși la început poate părea o simplă răceală, evoluția bolii se manifestă prin episoade de tuse intensă, greu de controlat, dificultăți de respirație și un...

Deși la început poate părea o simplă răceală, evoluția bolii se manifestă prin episoade de tuse intensă, greu de controlat, dificultăți de respirație și un risc crescut de complicații.

Infecția poate afecta persoane de orice vârstă, însă sugarii și copiii nevaccinați sau incomplet vaccinați sunt cei mai expuși la formele severe.

Explorează cum poți recunoaște tusea convulsivă, modul său de transmitere și detaliile tratamentului.

Citește șiCum somnul tău poate semnala o problemă gravă: consecințe în 10 ani

Factori de risc și cauze

Organizația Mondială a Sănătății prezintă că tusea convulsivă este cauzată de bacteria Bordetella pertussis, care infectează căile respiratorii.

Recomandări Video

Conform Centers for Disease Control and Prevention, boala se răspândește în principal prin particule respiratorii eliberate de o persoană infectată în momentul în care aceasta tușește sau strănută. Prin urmare, posibilitatea de a fi infectat crește semnificativ atunci când există contact apropiat cu un individ bolnav.

Oricine poate fi infectat cu infecția, indiferent de vârstă. Cu toate acestea, anumite categorii sunt mai predispuse la complicații, spitalizare sau chiar deces.

Printre factorii principali de risc se includă:

  • Vârsta mică (sub 12 luni) – sugarii sunt deosebit de vulnerabili la tusea convulsivă, având un risc crescut de a dezvolta forme severe de pertussis. În primele luni de viață, sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare, iar schema de vaccinare nu este încă încheiată;
  • Vaccinarea incompletă sau absentă – persoanele care nu au fost vaccinate sau care nu au primit toate dozele de vaccin prezintă o protecție mai redusă împotriva infecției;
  • Scăderea imunității în timp – imunitatea dobândită prin vaccinare poate scădea de-a lungul anilor, motiv pentru care adolescenții și adulții se pot îmbolnăvi chiar dacă au fost vaccinați în copilărie;
  • Persoane imunocompromise – pacienții cu sistemul imunitar slăbit sunt mai predispuși la complicații;
  • Pacienți cu astm bronșic moderat-sever – prezintă un risc ridicat de complicații respiratorii.

Vaccinarea continuă să fie una dintre cele mai esențiale metode de prevenire. Deși nu scutură complet de la posibilitatea de a se îmbolnăvi, ajută la diminuarea riscului de forme grave și de complicații.

În plus, conform Mayo Clinic, administrarea vaccinului anti-tuse convulsivă se sugerează în perioada gestatională. În consecință, nou-născutul primește protecție instantanee după naștere, până la începutul programului de imunizare.

Simptomele tusei convulsive

Cleveland Clinic indică faptul că semnele tusei convulsive se dezvoltă progresiv, în 3 etape:

  1. Semne precoce

În faza de început, care se întinde pe o perioadă de 1-2 săptămâni, semnele prezente se aseamănă cu cele ale unei răceli obișnuite.

  • Congestie nazală (nas înfundat)
  • Rinoree (secreții nazale)
  • tuse moderată sau intermitentă, care se intensifică progresiv
  • febră moderată
  • ochii în lacrimare
  • stare generală deteriorată
  • durere în gât

Chiar dacă în stadiul inițial semnele pot fi trecute cu vederea fără dificultate, această fază este cea mai contagioasă.

  1. Faza paroxistică

În această fază, ce se prelungește între 1-6 săptămâni, se manifestă tipica tuse convulsivă, descrisă prin atacuri de tuse intense și fără control. Aceste atacuri se produc adesea pe timpul nopții și perturbează calitatea somnului.

Tracturile respiratorii se umplu de mucus dens. Secretele de tuse intense devin prolungate și recurente, se întind pe parcursul a câteva minute și sunt însoțite de un sunet ascuțit, șuierător, în faza de inspirație. Mai mult, pot provoca vărsături, roșeață sau albăstrire a feței și oboseală severă.

Bebelușii pot să nu prezinte tuse; în schimb, aceștia se confruntă cu probleme de respirație, respirație stridentă (gâfâit), albăstrirea buzelor, pielii și degetelor (cianoză), și pauze de respirație (apnee).

tusea violentă și persistentă poate fi singurul semn observat, iar în formele mai ușoare, șuieratul în timpul inspirării poate dispărea.

  1. Intervalul de recuperare

În faza de reabilitare, tusea devine din ce în ce mai slabă și apare cu tot mai puțină frecvență. Totuși, organismul rămâne predispus la infecțiilor, motiv pentru care trebuie adoptate măsuri preventive, cum ar fi igiena mâinilor și evitarea contactului cu persoane infectate.

Când să consulți un medic

Este esențial să consulți un medic dacă tu sau copilul tău ai o tuse intensă, continuă și greu de gestionat. În plus, este recomandat să cauți ajutor medical dacă tusea apare însoțită de:

  • Episodii de vomă;
  • Un sunet ascuțit sau gâfâit la inspirație;

În același timp, este recomandat să consulți un specialist dacă copilul tău:

  • Nu a fost vaccinat împotriva pertussis sau nu are toate dozele la zi;
  • A luat contact cu o persoană diagnosticată cu tuse convulsivă;
  • Prezintă dificultăți de alimentare și vărsături repetate după mese.

În cazul în care se observă probleme de respirație, întreruperi în respirație sau schimbări de culoare albăstruie, gri sau violace în buze și piele, trebuie să suneți imediat la numărul de urgență 112. Aceste simptome pot indica complicații serioase.

Sugarii și copiii mici au un risc mai ridicat de complicații, cum ar fi:

  • Pneumonie;
  • Leziuni cerebrale;
  • Convulsii;
  • Deshidratare și malnutriție;
  • Infecții la nivelul urechii;
  • Sângerări nazale;
  • Insuficiență respiratorie și oprirea respirației.

În cazul adulților și adolescenților, complicațiile posibile sunt următoarele:

  • Fracturi ale coastei
  • Hernie în zona abdominală
  • Scădere neintenționată a greutății
  • Pierderea conștienței
  • Incontinență la urinare

Conform Mayo Clinic, pentru bebelușii cu vârstă sub 6 luni, complicațiile pot amenința viața. În plus, Cleveland Clinic subliniază că probabilitatea de complicații grave și deces este cea mai mare la sugarii care:

  • Nu au primit imunizație contra pertussis (sau nu au avut mama vaccinată în timpul sarcinii);
  • Sunt persoane cu sistem imunitar compromis;
  • Întâmpină astm de severitate mare.

Măsuri terapeutice pentru tuse convulsivă

Decizia privind tratamentul tusei convulsive este luată de medic și presupune administrarea de antibiotice. Aceste substanțe acționează asupra bacteriei responsabile pentru infecție și pot diminua răspândirea bolii.

Antibioticele nu îmbunătățesc direct tusea. În schimb, dacă tratamentul este pus în aplicare devreme, înainte ca atacurile de tuse să devină intense, simptomele pot fi mai blânde.

bebelușii și indivizii cu forme grave sau complicații pot necesita internare și supraveghere.

Pe lângă urmarea tratamentului prescris de specialist, îngrijirea include:

  • Odihnă;
  • Hidratare adecvată;
  • Folosirea unui umidificator;
  • Evitarea factorilor iritanți (fum de țigară, praf);
  • Alimentație echilibrată, bazată pe mese cu volum mic (pentru prevenirea vărsăturilor).

tusea convulsivă poate provoca efecte grave asupra sănătății și poate amenința viața, în special la sugari. Dacă se observă semnele caracteristice, consultă medicul cât mai curând pentru tratament. Pentru a evita infecția, discută cu specialistul despre programul de vaccinare recomandat.

COMENTARII / 0