Uitarea: cauze neașteptate și când devine semnal de alarmă

Mulți dintre noi și-au rătăcit, la un moment dat, cheile sau și-au găsit mai greu cuvintele în timpul unei conversații. Astfel de episoade sunt obișnuite și, de regulă, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, ele pot stârni, pe bună dreptate, anxietate, într-un context în care discuțiile despre boala Alzheimer și alte forme de demență sunt tot mai frecvente în spațiul public.

Deci, ce se consideră normal și în ce circumstanțe este necesară o evaluare medicală?

Experții susțin că numeroasele cazuri de amnezie pot avea cauze simple și că factorii care le declanșează pot fi reversibili. Conform medicului Nathaniel Chin, specialist în geriatrie și director medical la Wisconsin Alzheimer’s Disease Research Center, menționat de publicația „The Washington Post“, atunci când simptomele uitării apar discret, ocazional și individul se simte că funcționează în general bine, riscul ca problema să fie de natură patologică rămâne destul de redus.

Citește șiAlexandru Rogobete, după vizita în spitalele din Cluj: „Plec cu probleme concrete de rezolvat”. Ce investiții sunt necesare

Nathaniel Chin spune că, în timp ce încă îți administrezi resursele financiare, îți păstrezi programările și te deplasezi în medii cunoscute, momentele sporadice de amnezie nu trebuie să provoace un disconfort major. Aceste incidente sunt mai puțin alarmante decât deficiențele de memorie care perturbă activitățile zilnice.

„Atunci când încă îți gestionezi finanțele, îți respecți programările și te orientezi în locuri familiare, episoadele ocazionale de uitare nu trebuie să deranjeze atât de mult. Ele sunt mai puțin îngrijorătoare decât problemele de memorie care afectează viața de zi cu zi”, explică Nathaniel Chin.

Totuși, trebuie să știm că concepțiile eronate, cum ar fi ideea că este obișnuit ca un creier matur să omită informații, pot amâna intervenția medicală, subliniază dr. Adina Ioana Petrea, neurolog primar la MedLife. Prin urmare, dacă aceste episoade apar în mod repetat, este esențial ca individul să fie supus unei evaluări medicale pentru a descoperi posibilele cauze, care, uneori, pot fi asociate cu tulburări de somn, schimbări hormonale sau stresul zilnic.

Motivul pentru care agitația zilnică poate spori uitarea

În mod obișnuit, ceea ce atribuim uitării nu constituie, de fapt, o problemă de memorie. Aceasta alimentă senzația de uitare și dezordinea cotidiană, deoarece oamenii sunt forțați să își disperseze atenția între locul de muncă, familie, îngrijirea sănătății proprii și o listă interminabilă de activități.

Alarmele persistente de pe telefon și notificările ce nu se opresc doar amplifică agitația creierului, determinând o diminuare a capacității acestuia de a analiza și de a păstra cantitatea considerabilă de date pe care trebuie să le asimileze.

Într-o explicație, Nina Vasan, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford și fondator și director al Stanford Lab for Mental Health Innovation, spune:

„Se întâmplă așa pentru că amintirile trebuie codificate înainte de a putea fi recuperate”

Corelația dintre somn și amintiri

Calitatea somnului reprezintă un factor esențial de luat în calcul. În timpul nopții, creierul consolidează amintirile pe termen scurt și le transformă în amintiri pe termen lung. O metaanaliză din 2024 a demonstrat că limitarea somnului la 3-6,5 ore pe noapte influențează formarea memoriei, în comparație cu un somn de 7-11 ore. În evaluarea globală, efectele restricționării somnului asupra memoriei nu s-au dovedit a fi semnificativ diferite de cele observate după privarea totală de somn.

Somnul devine adesea mai fragmentat pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar trezirile frecvente pot alimenta probleme de atenție și memorie. Aceste transformări nu implică însă că dificultățile persistente sau progresive de memorie trebuie privite ca o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.

Potrivit lui Brian Balin, profesor de neuroștiințe, citat de „The Washington Post“, există și foarte mulți adulți de vârstă mijlocie care, fie că au copii mici, fie că lucrează în medii stresante ce le împiedică să obțină un somn de calitate.

Studiile indică faptul că privarea de somn și diverse tulburări de somn, cum ar fi insomnia sau apneea în somn necontrolate, pot perturba procesul de consolidare a memoriei, complicând simultan învățarea și concentrarea, și reducând în plus capacitatea individului de a acorda atenție și de a păstra informații.

Ce afecțiuni de sănătate pot compromite memoria

În perioada de tranziție spre menopauză, fluctuațiile hormonale pot perturba funcțiile mnemonice. În mod concret, regiunea hipocampul și cea a cortexului prefrontal, zone cheie pentru amintire și activități executive, conțin un număr mare de receptori estrogenici. Aceste schimbări hormonale, caracteristice trecerii către menopauză, reprezintă una dintre cauzele investigate pentru pierderile de memorie și pentru dificultățile de a găsi cuvintele, așa cum raportează unele femei.

De exemplu, o cercetare SWAN lansată în 2009 și care a urmărit mai mult de 2.000 de femei a descoperit schimbări cognitive delicate și de scurtă durată în faza de tranziție spre menopauză. În cadrul testărilor repetate, femeile în perimenopauză nu au înregistrat aceeași creștere a memoriei verbale și a vitezei de procesare observată înainte și după această etapă. Acest efect a fost efemer.

În perioada de trecere către menopauză, se pot manifesta schimbări de dispoziție, anxietate și tulburări de somn; acești factori, la rândul lor, pot afecta atenția și performanța cognitivă.

Persoanele diagnosticate cu depresie sau cu ADHD, precum și cele cu tulburări tiroidiene, pierdere auditivă necorectată sau deficit de vitamina B12, pot manifesta, de asemenea, dificultăți de memorie.

Depresia neamenajată poate manifesta semne similare cu cele ale demenței

Când simptomele devin constante și influențează viața de zi cu zi, consultarea medicului devine o necesitate. Medicii susțin că, dacă o persoană uită frecvent anumite lucruri, este recomandat să abordeze această problemă cu medicul său, pentru a verifica că nu se referă la o afecțiune neurodegenerativă.

Specialiștii medicali analizează dacă schimbările în memorie se potrivesc cu modificările cognitive legate de înaintarea în vârstă sau dacă există un factor care cere investigații sau tratament. Conform studiilor, o viață sănătoasă, care implică activități fizice periodice, o alimentație echilibrată, consultări medicale periodice și activități ce stimulează funcția cognitivă, poate spori semnificativ sănătatea cerebrală. Mai mult, este crucial ca eventualele tulburări de somn să fie abordate.

Este esențial ca semnele de depresie sau alte tulburări psihice să fie analizate și corect tratate, pentru că o depresie neadresată poate manifesta simptome ce se aseamănă cu cele ale demenței.

Ce semnale ar putea indica o alarmă?

Există anumite condiții care pot fi considerate situatii de alarmă. De exemplu, dacă o persoană uită frecvent conversații recente, nu doar locul unde a lăsat cheile sau telefonul. În plus, cazurile în care cineva repetă aceleași întrebări sau afirmă aceleași lucruri fără să fie conștient de asta trebuie discutate cu un medic specialist.

În situația în care o persoană se piardă în locații familiare sau întâmpină dificultăți de orientare în spații cunoscute, este necesară o evaluare medicală de specialitate. De asemenea, dacă persoanele apropiate constată că individul uită elemente de bază, cum ar fi rețetele unor mâncăruri pe care le prepară adesea