Nu este doar durata de utilizare a ecranului cea care determină impactul telefoanelor mobile asupra sănătății; modul în care utilizatorii interacționează cu aparatele poate exercita o influență la fel de semnificativă, conform unui studiu efectuat de cercetătorii din Universitatea Semmelweis și difuzat în Acta Psychologica, menționează ScienceDaily.
Studiul indică faptul că comportamentul problematizat cu smartphone-urilor este în principal legat de lipsa autocontrolului și de anxietatea că s-ar putea pierde momente sau informații esențiale, un fenomen denumit FOMO (fear of missing out).
derularea excesivă este legată de probleme de memorie și de concentrare
Citește șiOra de iarnă. Schimbarea din 25 octombrie dă peste cap hormonii. Medicii explică de ce corpul are nevoie de câteva zile pentru a-și „repara” ceasul biologic
În cadrul cercetării, s-au examinat modurile de utilizare a telefonului mobil de către studenții cu vârste de la 18 la 35 de ani, precum și starea lor fizică, psihică și capacitățile cognitive.
În cadrul studiului, participanții au fost clasificați în trei grupuri distincte: utilizatorii care se bazează în principal pe telefon pentru comunicare, cei cu un nivel moderat de utilizare și indivizii care petrec, zilnic, cel puțin patru-cinci ore în fața ecranului consumând conținut online.
Ultima grupare, care constituia aproximativ un al treilea din totalul participanților, a înregistrat performanțe sub așteptările legate de vârsta lor în cadrul testelor de memorie și atenție.
Participanții au semnalat, de asemenea, că calitatea somnului lor s-a deteriorat, că simt o nevoie intensificată de stimulare constantă și că întâmpină probleme în a rezista tentației de a-și verifica telefonul.
Conform studiilor, utilizarea neîntreruptă a rețelelor sociale și urmărirea consecutivă a clipurilor scurte supune creierul unui flux intens de date, ceea ce poate încărca excesiv atenția și poate genera oboseala mintală. cercetătorilor au evidențiat această legătură.
Cu toate acestea, studiul nu confirmă că scrollatul generează direct aceste probleme cognitive, ci doar subliniază o asociere.
Dependența de telefon nu se reduce la doar personalitate.
Cercetătorii au constatat că indivizii predispuși anxietății, tristeții sau stresului nu ajung automat la dependența de telefon.
„Principala noastră constatare este că personalitatea, de una singură, nu face ca o persoană să devină dependentă de telefon. Ceea ce contează cu adevărat este cât de bine își poate controla comportamentul, emoțiile și impulsurile și cât de puternică este teama de a nu rata ceva”, a explicat Johanna Takács, coordonatoarea studiului.
Folositul îndelungat al telefonului poate perturba și starea de echilibru.
În afară de impactul asupra memoriei și a capacității de concentrare, utilizarea prelungită a smartphone-urilor poate favoriza dezvoltarea unor probleme posturale.
Privirea continuă în jos, către ecran, provoacă înclinarea capului înainte și amplifică presiunea asupra gâtului, un fenomen numit text neck.
Păstrarea acestei poziții pe termen lung poate altera semnalele care ajung la creier de la receptorii din gât, impactând echilibrul și coordonarea mișcărilor.
Cercetătorii subliniază și posibilele consecințe asupra timpului de reacție.
În ce moduri pot fi diminuate riscurile
Experții nu susțin abandonul total al telefonelor mobile, ci încurajează adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase.
Printre recomandările sugerate se regăsesc restrângerea duratei de utilizare a rețelelor sociale, oprirea alertelor superflue, renunțarea la telefon înainte de a merge la culcare și păstrarea unei poziții corecte.
În plus, cultivarea autocontrolului și diminuarea temerii de a pierde evenimente sau informații pot ajuta la evitarea utilizării problematice a smartphone-urilor.
Potrivit cercetătorilor, limitarea timpului petrecut în fața ecranului se dovedește benefică, însă adaptarea modului în care utilizăm telefonul ar putea fi la fel de importantă pentru protejarea memoriei, somnului și stării de sănătate.
COMENTARII / 0