Un studiu arată că un an în plus de școală ar putea reduce riscul de demență. Ce au descoperit cercetătorii

Echipa de cercetare a examinat impactul unei reforme educaționale implementate în Marea Britanie în 1970 și a descoperit dovezi care confirmă o relație cauzală între...

Echipa de cercetare a examinat impactul unei reforme educaționale implementate în Marea Britanie în 1970 și a descoperit dovezi care confirmă o relație cauzală între lungimea școlarizării și frecvența apariției demenței.

Rezultatele au o relevanță semnificativă, deoarece majoritatea studiilor anterioare au evidențiat doar o corelație între nivelul de educație și un risc redus de demență, fără a demonstra în mod clar că o educație suplimentară reduce efectiv acest risc, afirmă Science Alert.

Cercetătorii au demonstrat că nivelul de educație afectează riscul de a dezvolta demență.

Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112

Echipa de cercetare a exploatat o modificare legislativă introdusă în Marea Britanie în 1972, care a ridicat vârsta minimă de părăsire a școlii de la 15 la 16 ani în Anglia, Scoția și Țara Galilor.

Regula a intrat în vigoare pentru cei născuți pe 1 septembrie 1957 și ulterior. În consecință, cercetătorii au avut posibilitatea de a compara indivizi născuți în jurul acelei date, dintre care unii au fost nevoiți să continue studiile încă un an, în timp ce alții au putut să se încheie mai devreme.

În scopul cercetării, cercetătorii au apelat la informațiile din UK Biobank, o colecție vastă de date medicale și genetice. Au examinat informațiile a peste 100.000 de participanți, iar cazurile de demență au fost determinate prin consultarea istoricului medical, a dosarelor spitalicești și a registrelor de deces.

Prin această tehnică, denumită experiment natural, cercetătorii au putut calcula impactul suplimentar al educației, diminuând efectul unor variabile precum mediul de acasă sau poziția socio-economică, care distorsionează concluziile studiilor observaționale tradiționale.

Cât de mult ar putea diminua un an suplimentar de educație probabilitatea de a dezvolta riscul de demență.

Studiul a evidențiat o reducere a incidenței agregate a bolii Alzheimer și a altor tipuri de demență printre persoanele afectate de reforma educațională.

Cercetătorii au concluzionat că un an suplimentar de școlarizare a determinat o scădere de aproximativ 0,88 puncte procentuale în incidența cumulativă a acestor afecțiuni în grupul analizat. Cu toate acestea, autorii subliniază că această estimare este neobișnuit de mare în raport cu frecvența redusă a demenței în eșantion și că amploarea exactă a efectului nu poate fi stabilită cu precizie.

Subiecții nu depășeau aproximativ 65 de ani în momentul de referință al studiului, ceea ce explică de ce numărul de diagnosticări rămâne scăzut. Echipa de cercetare subliniază că monitorizarea subiecților pe măsură ce înaintă în vârstă va facilita înțelegerea impactului pe termen lung.

Astfel, studiul furnizează probe care susțin existența unei relații cauzale între nivelul de educație și scăderea incidenței demenței, însă nu determină cu exactitate cât de mare este beneficiul pentru fiecare persoană.

Educația ar putea avea un impact și asupra celor cu predispoziție genetică la Alzheimer.

O altă componentă a cercetării a vizat relația dintre educație și predispoziția genetică. Cercetătorii au analizat variații genetice asociate riscului de Alzheimer și de alte forme de demență, inclusiv gena APOE4, cunoscută pentru asocierea sa cu un risc crescut de Alzheimer.

Rezultatele au arătat că beneficiul educației suplimentare s-a manifestat și la persoanele cu riscul genetic ridicat. În cohorta care nu a fost supusă reformei, predispoziția genetică mare a fost legată de o incidență mai mare a demenței. În contrast, în grupul la care a fost aplicată reforma, 1 an suplimentar de școală a dus la o scădere semnificativă a incidenței în rândul celor cu risc genetic ridicat.

În cadrul studiului, Leandro Carvalho, economist specializat în domeniul sănătății la Universitatea din California de Sud, a subliniat că factorii genetici pot modifica probabilitatea de a dezvolta o afecțiune, însă nu garantează inevitabil apariția acesteia.

Cercetătorii încă nu au definit mecanismul precis prin care educația poate ajuta la protejarea sănătății creierului. Posibilele motive includ accesul la locuri de muncă mai bine plătite, venituri mai mari, calificări profesionale superioare și activități care stimulează funcțiile cognitive.

Aceste beneficii pot să se adune pe parcursul decadelor și ar putea să afecteze sănătatea în etapele târzii de viață. Cu toate acestea, studiul nu arată care dintre acești factori este responsabil pentru efectul observat.

Ce semnifică concluziile cercetării privind educație și demență

Studiul, difuzat în revista PNAS, oferă probe adiționale că elementele modificabile pe parcursul existenței influențează probabilitatea de dezvoltare a demenței, inclusiv la indivizii cu predispoziție genetică.

Rezultatele nu confirmă că educația asigură prevenirea bolii Alzheimer și nici că un an suplimentar de școală produce același impact pentru fiecare individ. Autorii subliniază restricțiile statistice și evidențiază faptul că participanții rămân încă destul de tineri pentru a evalua pe deplin riscul de demență.

COMENTARII / 0