Un studiu efectuat de Institutul de Știință Weizmann și Universitatea Ebraică indică, de asemenea, o recidivă cu o rată de succes de 81%. Rezultatele ar putea deschide drumul către o depistare mai timpurie și la prevenirea recidivelor.
Un grup de cercetători internaționali, coordonați de experți de la Institutul de Știință Weizmann și de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a conceput un test de sânge experimental capabil să identifice cancerul de sân în faza incipientă cu o acuratețe de 95% pentru tumori cu dimensiuni sub doi centimetri (≈0,8 inch). Potrivit The Times of Israel.
În plus, testul învinge performanțele biopsiilor tisulare tradiționale când se analizează probabilitatea de recurență post-tratament.
Citește și„Al patrulea om din sală”.Cum vrea un spital din București să oprească infecțiile nosocomiale în chirurgia ortopedică
În data de miercuri, o lucrare revizuită de colegi a apărut în revistă de renume Nature. Aceasta a fost rezultatul unei parteneriate între laboratorul lui Dr. Efrat Shema de la Institutul Weizmann, profesorul Guy Ron de la Universitatea E
Cercetătorii au realizat o cartografie a epigeneticii tumorilor mamari — comutatoare moleculare exclusive ce reglează activitatea genelor — și au identificat un set de celule extrem de agresive care se ascundeau în rândul celulelor canceroase mai puțin dăunătoare.
Shema a subliniat într-un comunicat că screeningul pentru cancerul de sân salvează vieți.
„Mamografiile regulate reduc riscul de deces din cauza bolii cu 22%, dar cu cât țesutul m
Ea a subliniat că testul de sânge nou creat a arătat o eficiență diagnostică foarte bună, indiferent de densitatea sânului.
Shema a menționat că, odată ce studiul a fost extins pentru a analiza mostre de sânge prelevate de la 188 de pacienti, în colaborare cu centrele medicale Kaplan și Sheba, rezultatele au indicat că testul a performat la fel de bine pentru toate tipurile de cancer de sân.
Identificarea precoce a schimbărilor epigenetice
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2022 s-au înregistrat aproximativ 2,3 milioane de cazuri de cancer de sân la femei din întreaga lume, iar 670.000 dintre acestea au decedat.
Asociația Israeliată împotriva Cancerului afirmă că, în fiecare an, aproximativ 4.500 de femei în Israel primesc un diagnostic de cancer de sân, iar în jur de 900 dintre ele își pierd viața din cauza acestei boli.
În prezent, tumorile mamare sunt clasificate și tratate în funcție de modelele lor de expresie genetică. Cu toate acestea, marcajele epigenetice care guvernează aceste modele au rămas în mare parte necartografiate. În noul studiu, dr. Noa Furth și dr. Christina Riemenschneider din laboratorul lui Shema, împreună cu Yishai Arieli din grupul lui Ron, și-au propus să descifreze amprentele epigenetice ale tumorilor mamare.
Epigenetica descrie schimbările chimice care stabilesc activarea sau inactivarea genelor, fără a modifica codul genetic. Acești factori se schimbă la începutul evoluției cancerului și furnizează date esențiale privind tipul de cancer și zona în care tumora își stabilește rădăcinile în corp.
Când se analizează markeri în mod direct din țesutul pacientului, rapiditatea devine esențială.
„Am recrutat 12 femei care erau programate pentru îndepărtarea chirurgicală a tumorilor”, a declarat Furth într-un comunicat. „Odată ce o tumoare este îndepărtată, există doar o fereastră scurtă de timp înainte ca marcajele sale epigenetice să înceapă să se deterioreze. Așa că medicii mă anunțau pe măsură ce începea fiecare intervenție chirurgicală. Transportam rapid proba de țesut pe gheață de la spital la laboratorul nostru și începeam să o analizăm chiar în acea zi.”
După ce cercetătorii au trasat hărțile tumorilor inițiale, au căutat să identifice aceleași semne prezente în fluxul sanguin. Se au focalizat asupra nucleozomilor — grupuri minuscul de ADN, asemănătoare unui mosor, înfășurate strâns în jurul proteinelor structurale, eliberate de celule în momentul degradării.
În anul 2022, un studiu inovator, co-autorizat de Ron și Shema, a demonstrat că analizele de sânge pot identifica cancerul colorectal și cel pancreatic în faza incipientă.
De această dată, echipa a plasat probe de sânge pe lamele de sticlă specializate și le-a tratat cu anticorpi fluorescenți concepuți pentru a recunoaște zeci de marcaje chimice distincte de pe aceste mosoare proteice individuale.
Prin intermediul microscopiei de fluorescență monomoleculară de înaltă rezoluție, echipa de cercetare a utilizat sistemul său de imagistică pentru a examina, pe rând, milioane de astfel de mosoare.
În fiecare marcaj, o nuanță unică a fost aplicată, generând un tablou luminos ce a expus combinația precisă a comutatoarelor moleculare activate și dezactivate. Echipa de fizică a recurs ulterior la algoritmi computaționali sofisticati și la inteligență artificială pentru a filtra mii de semnale optice, identificând modelul sincronizat al unei tumori maligne.
Cercetătorii au evaluat noul test pe mostre de sânge obținute de la 77 de paciente diagnosticate cu cancer de sân, care au fost urmărite timp de cel puțin cinci ani la Clinica Mayo din Florida, comparându-le cu mostre prelevate de la 30 de femei fără afecțiuni. Algoritmii de inteligență artificială antrenați au reușit să distingă cele două grupuri, atingând o precizie de 95% în identificarea cancerului de sân în stadiu incipient, în momentul în care tumoarea era încă restrânsă la sân și măsura mai puțin de doi centimetri.
Care sunt cauzele pentru care cancerul de sân reapar?
Chiar dacă cancerul de sân este identificat la început și tratamentul pare să funcționeze, recurența apare în 20–40% din cazuri.
cercetătorii s-au pus întrebarea de ce celulele cu caracteristici atât de diferite pot coexista în aceeași tumoare.
„Diferențele par să fie în principal epigenetice”, a explicat Shema. „Când am cultivat modele de cancer de sân în laborator pornind de la celule neagresive, o populație agresivă a apărut întotdeauna în cele din urmă.”
Celulele agresive ar putea fi considerate printre principalii factori responsabili pentru reapariția cancerului. Cercetătorii au afirmat că, în timpul investigării acestei amprente epigenetice în mostrele de sânge, au observat că, cu cât prevalența era mai ridicată, cu atât probabilitatea de reapariție era mai accentuată.
„Folosind această amprentă și markeri epigenetici suplimentari, am reușit să distingem cu o precizie de 81% între pacientele al căror cancer a revenit în timpul perioadei de monitorizare și cele care nu au suferit o recidivă”, a spus Ron.
Testul a indicat un risc de recidivă, chiar și la pacientele considerate cu risc scăzut prin măsurătorile convenționale, au precizat oamenii de știință.
„Există tot mai multe dovezi că celulele canceroase se folosesc de flexibilitatea lor epigenetică pentru a-și schimba comportamentul, devenind mai agresive și fentând tratamentul”
Shela a declarat.
Shema, un cercetător al cărui proiect este susținut de Fundación Alberto Palatchi și de Institutul Societății Elvețiene pentru Cercetarea Prevenirii Cancerului, a subliniat că rezultatele ar putea deschide noi căi terapeutice prin monitorizarea populațiilor de celule agresive în diverse tipuri de cancer.
„În viitor, acestea ne-ar putea ajuta nu doar să prezicem recidiva, ci și să căutăm modalități de a o preveni”, a declarat Shema. „În prezent, căutăm tratamente care ar putea priva celulele canceroase de flexibilitatea lor epigenetică — și poate chiar să convingem celulele care au devenit deja agresive să adopte trăsături mai puțin agresive.”
© G4Media.ro.
COMENTARII / 0