Conform declarației lui Marco Cavaleri, director al departamentului de amenințări la sănătatea publică al EMA, evoluțiile din imunologie, biotehnologie și inteligență artificială ar putea modifica în următorii ani atât metodele de prevenție a bolilor infecțioase, cât și abordările de tratament pentru afecțiuni severe.
O transformare esențială ar putea constata trecerea de la vaccinurile create pentru populații largi la abordări de imunizare personalizate, ținând cont de particularitățile biologice ale fiecărei persoane.
În ciuda acestui fapt, oficialul a subliniat că numeroase tehnologii sunt încă în fază de cercetare și că progresul lor nu asigură în mod automat disponibilitatea unor produse noi în viitorul apropiat.
Citește șiCând să aerisești casa iarna: dormitor, bucătărie și baie diferă
Vaccinuri aplicate prin intermediul plasturilor, fără injecții.
Una dintre inovațiile prezentate de Marco Cavaleri constă în plasturi cu microstructuri, denumiți microarray patches.
microproiecții din aceste panouri de aplicare pot introduce elementele vaccinului în straturile superioare ale pielii, fără a recurge la un ac de seringă tradițional.
Conform unui reprezentant al EMA, această tehnologie poate face vaccinarea mai simplă și poate reduce disconfortul asociat cu injecțiile.
„Vei putea evita acul. Vei avea un plasture pe care îl aplici, evitând injecția”
Cavaleri a explicat.
O altă posibilă oportunitate este dezvoltarea de vaccinuri cu rezistență sporită la temperatură.
Deocamdată, multe vaccinuri trebuie transportate și păstrate în condiții strict reglementate, ceea ce face ca distribuția lor să devină dificilă în anumite regiuni.
Plasturii ar putea facilita utilizarea unor compoziții cu stabilitate termică sporită și, în anumite circumstanțe, diminuarea cantității de antigen necesare pentru a obține protecția.
Într-o întrebare adresată de un reporter privind momentul în care astfel de vaccinuri ar putea fi puse la dispoziție, Cavaleri a subliniat că tehnologia este încă în fază inițială.
„Sunt foarte puține companii care au început cu adevărat dezvoltarea clinică folosind acești noi plasturi”,
a spus oficialul.
El a subliniat existența unui program în negocieri cu Organizația Mondială a Sănătății și cu producători din India, destinat dezvoltării unui vaccin anti‑rujeolă ce se va administra prin această metodă.
Potrivit lui Cavaleri, există semnale că și alte companii din Europa și America de Nord sunt interesate de tehnologie, însă nu a fost prezentat un calendar concret pentru autorizarea unor asemenea produse.
Vaccinuri aplicate prin nas, pot diminua transmiterea virusurilor.
În domeniul cercetării se explorează și realizarea de vaccinuri mucozale, printre acestea figurând și formele care se administrează prin spray nazal.
Obiectivul acestor produse constă în activarea sistemului imunității direct la nivelul mucoaselor, zona în care majoritatea agenților patogeni pătrund inițial în organism.
Cavaleri a subliniat că aceste tipuri de vaccinuri pot oferi un beneficiu semnificativ comparativ cu anumite metode clasice: capacitatea de a diminua nu doar șansele de infecție, ci și proliferarea virusurilor și răspândirea acestora către alți indivizi.
„Conceptul de blocare a transmiterii este un aspect foarte important pe care vrem să îl vedem utilizat tot mai mult în noile vaccinuri”, a declarat reprezentantul EMA.
Vaccinurile intranazale nu constituie o descoperire absolut nouă. Există deja produse aprobate pentru gripa, care se administrează prin această metodă.
În prezent, cercetătorii se concentrează pe crearea unor noi tipuri de vaccinuri mucozale, adoptând și tehnologia ARN mesager.
În luna septembrie a anului 2026, Comisia Europeană împreună cu Banca Europeană de Investiții a pus la dispoziție un contract de sprijin financiar în valoare de 30 de milioane de euro pentru firma germană Ethris, în scopul elaborării unor tratamente și vaccinuri pe bază de ARNm care să combata virusurile respiratorii.
Printre liniile de cercetare se înscrie administrarea sub formă de inhalare sau spray nazal, menite să acționeze direct asupra căilor respiratorii.
Aceste produse sunt în fază de dezvoltare și trebuie să dovedească eficiența și securitatea lor în cadrul studiilor clinice.
Vaccinarea personalizată – motivul pentru care nu toate persoanele reacționează în același mod.
Printre ideile prezentate de Marco Cavaleri, una dintre cele mai captivante este adaptarea vaccinării la fiecare pacient pentru a lupta împotriva bolilor infecțioase.
Funcționarul a precizat că experții caută să descopere motivele pentru care anumite persoane obțin un răspuns imun mai intens decât altele în urma primirii aceluiași vaccin.
„Am vorbit despre tratamentul personalizat al cancerului. De ce să nu avem și vaccinare personalizată împotriva bolilor infecțioase?”
Cavaleri a ridicat întrebarea în mod retoric.
Conform declarației sale, răspunsul organismului poate fi afectat de o serie de factori, printre care se numără trăsăturile genetice, vârsta și schimbările din sistemul imunitar.
De exemplu, unele persoane în vârstă pot prezenta o susceptibilitate crescută la infecții comparativ cu altele din aceeași categorie de vârstă, iar experții lucrează la descoperirea mecanismelor care justifică aceste variații.
Tehnologia AI poate sprijini dezvoltarea vaccinurilor.
În cadrul prezentării sale, Cavaleri a evidențiat creșterea semnificativă a contribuției inteligenței artificiale la cercetarea medicală.
Conform unui reprezentant al EMA, tehnologiile alimentate de inteligență artificială sunt deja implicate în alegerea antigenelor, în descoperirea unor noi ținte pentru vaccinuri și în evaluarea răspunsului imun.
Antigenele constituie structurile recunoscute de sistemul imunitar, iar selecția acestora reprezintă o fază crucială în procesul de creare a unui vaccin.
Prin examinarea unor volume uriașe de date biologice, sistemele de inteligență artificială ar putea facilita detectarea mai rapidă a antigenelor adecvate pentru anumite afecțiuni.
Cavaleri a precizat că cercetătorii analizează și posibilitatea de a prezice cum diferite grupuri de vârstă ar putea reacționa la un vaccin.
Metodă poate facilita crearea de produse mai performante pentru indivizi cu trăsături imunitare variate.
Cu toate acestea, estimările generate de inteligenței artificiale trebuie confirmate prin cercetări de laborator și studii clinice înainte ca utilizarea unui vaccin să poată fi susținută.
Împotriva cancerului se aplică tratamente personalizate: fiecare pacient beneficiază de o formulă adaptată tumora sa
ARN mesager a fost adoptat pe scară largă în vaccinurile anti-COVID-19 și oferă acum noi posibilități pentru terapiile oncologice.
Marco Cavaleri a prezentat datele recente obținute dintr-un studiu clinic de fază III care investighează o terapie personalizată creată de Moderna și Merck pentru combaterea melanomului, una dintre cele mai agresive forme de cancer cutanat.
Tratamentul experimental, numit intismeran autogene, se elaborează pe măsură, având ca bază mutațiile genetice detectate în tumora fiecărui pacient.
Cercetătorii analizează proba tumorală, identifică structurile care pot fi recunoscute de sistemul imunitar și creează o secvență de ARN mesager adaptată acelor caracteristici.
Această secvență este ulterior introdusă într-un sistem de transport pe bază de nanoparticule lipidice și administrată pacientului.
Obiectivul constă în pregătirea sistemului imunitar pentru a identifica și elimina celulele canceroase cu o eficiență sporită.
În cadrul studiului, terapia experimentală se administrează simultan cu pembrolizumab, un agent imunoterapic comercializat sub denumirea Keytruda.
Cavaleri a subliniat că această strategie constituie cea mai directă formă de medicină personalizată: fiecare pacient nu primește aceeași formulă, ci un produs adaptat specificărilor tumorii sale.
În Europa, a fost deja aprobat un singur vaccin care oferă protecție împotriva gripei și COVID-19.
Câteva dintre inovațiile dezvăluite de Marco Cavaleri au trecut deja de faza experimentală.
Vaccinul combinat mCombriax, construit pe platforma ARN mesager, oferă protecție împotriva gripei sezoniere și a COVID‑19.
Produsul a obținut autorizație de comercializare, valabilă pe tot teritoriul Uniune Europeană, începând cu data de 20 aprilie 2026.
Conform EMA, vaccinul este destinat persoanelor cu vârsta de 50 de ani și se administrează printr-o singură doză intramusculară.
Acesta reprezintă un exemplu al modului în care tehnologia ARNm poate fi aplicată pentru a oferi protecție împotriva mai multor agenți patogeni.
COMENTARII / 0